Lucian Ancu's Blog

Impreuna cu colegii din Ad Astra Octavian Micu si Mihai Miclaus am lansat acum cateva zile un nou blog. Cu titlul Doi Mici si un Anc il gasiti la adresa mic-mic-anc.ro. Veti gasi acolo articole referitoare la "Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai)." dar si articole pe teme de actualitate ce au tangenta cu ariile noastre de expertiza.

Pana acum va invitam sa cititi primele articole:
O privire analitică asupra evaluărilor PCE

Ciurul spart al sistemului de cercetare romanesc pentru selectia resursei umane performante

Reintegrarea în sistemul de cercetare românesc, din perspectiva unui „înapoiat” de 6 ani

   Send article as PDF   

Recent pe PressOne a aparut un articol referitor la performanta CFR. Se pare ca,intr-un an de zile, toate despagubirile platite de CFR calatorilor abia daca au acoperit cateva sute de Euro. Bineinteles ca asa ceva nu se poate intampla decat intr-o companie de stat.

In raportul de activitate CFR de anul 2016 gasim misiunea CFR:

Misiunea „CFR”-SA este de a asigura desfăşurarea traficului feroviar in condiţii de
siguranţă pe întreaga reţea feroviară deschisă circulaţiei publice şi de a întreţine şi moderniza
infrastructura feroviară pe care o gestionează în concordanţă legislația națională, cu evoluţiile din
transportul feroviar la nivelul Uniunii Europene şi cu dezvoltarea economiei naţionale, asigurând
interoperabilitatea cu sistemul feroviar european şi fiind apt să răspundă unor cereri mai mari de
transport de marfă şi călători.

Tot in acelasi raport gasim si raportul referitor la intarzierile trenurilor de calatori in 2016:

Întârzierile trenurilor de călători au înregistrat o creştere de la 3.125.192 min. în 2015 la 4.767.238 min. în 2016.

Greu de explicat o crestere e intarzierilor de 50% intre 2015 si 2016. Dar ceea ce e pana e aici e doar introducerea unei povesti traite pe CFR acum multi ani.

Luasem un tren de seara de la Bucuresti la Brasov. Era deja in anii in care legaturile se rarisera si nu mai gaseai tren la fiecare ora intre cele doua destinatii. Iau biletul de la casa si ceva mai tarziu, inarmat cu reviste si carti, luam locul intr-un compartiment clasa a doua intr-unul din acceleratele Bucuresti-Brasov -... nu-mi mai aduc aminte care era punctul terminus. Compartimentul plin era situat spre unul din capetele vagonului. Nu se prea discuta. Pe la Sinaia trenul era deja in intarziere si niste turisti straini stateau ca pe ace, pregatiti sa coboare in Predeal unde trebuiau sa fie cu vreo 10 minute in urma. Noi le explicam ca mai au inca vreo juma de ora pana la Predeal. Cu rucsacii in spate, cei doi turisti se uitau la noi si la bilete. Da' pe bilete spune ca trebuia sa ajungem deja.

Intr-unul din scaunele opuse mie un domn in varsta, scufundat in integrame, sau rebusuri, incepuse sa fiarba si sa pufaie ... probabil din simpatie cu locomotiva care ne tragea pe valea Prahovei. Discutia cu turistii a dat drumul la conversatie in compartiment. Si a inceput lumea sa se planga de una, de alta, de politica, de hoti, asa cum era atmosfera in trenuri inainte de aparitia bulelor telefoanelor "destepte". Numai domnul de mai sus tacea si nu spunea nimica. Pe la Busteni, doamna care conducea ostilitatiile il intreaba frontal ce face, etc. Omul spune ca e pensionar, evaziv si intorcandu-se la integrama si pufaiturile sale. Tanti de pe bancheta mea nu se lasa si-l intreba unde a lucrat. El spune ca-i rusine sa ne povesteasca. Tanti nu renunta. Si atunci, pufaitul domnului se transforma intr-o poveste. Povestea pensionarului CFR, crescut si trait in "armata" CFR si rusinat de ceea ce vedea atunci. Nu-mi mai aduc aminte toate povestiile, dar fostul mecanic de locomotiva spunea, probabil cu filtrul memoriei si nostalgiei, ca nici in vremurile locomotivelor cu aburi, vremuri in care la intre Predeal si Brasov se atasau trei locomotive marfarurilor. Si mai zicea mecanicul ca atunci cand coborai si aveai norocul sa nimeresti in a treia locomotiva te puneai pe podea in tuneluri si respirai cum puteai in fumul lasat de celalte doua locomotive din fata ta. O mai fi spus multe altele, ca pana la Brasov nu s-a oprit din povesti, dar mie doar asta cu locomotiva si rusinea mi-au ramas intiparite in minte.

Va las cu povestea. Ca din CFR atata mai ramane, o poveste.

   Send article as PDF   

Dragi prieteni care mai treceti pe aici din cand in cand,

M-am gandit sa mai arunc un gand, o experienta, o analiza pe aici si sa sterg un pic din praful care s-a adunat pe aici. Asa ca, la un nou inceput, va pun o intrebare: Despre ce subiecte ati vrea sa cititi pe aici?

Astept raspunsurile voastre si ma apuc de treaba in curand.

   Send article as PDF   

Zilele trecute s-a discutat despre conducatorii de doctorate din diverse universitati. Astfel intr-un articol aparut pe Hotnews.ro (o sa adaug link-ul in momentul in care il gasesc) se regasea un document care se regaseste pe situl ministerului aici care arata ca in Romania, in momentul de fata, sunt 4008 conducatori de doctorat. Citind acel articol mi-am pus intrebarile : Cati studenti doctoranzi sunt? si Cati studenti doctoranzi are un conducator de doctorat.

In acelasi context am gasit o referinta la situl doctoranzi-romania.ro unde am gasit situatia din 2012 in ceea ce priveste scolile doctorale din Romania. Pe respectivul site sunt centralizate datele doctoranzilor din programele POS-DRU. Sondarea ar trebui sa aiba drept data de referinta data de 15.12.2012 conform acestei adrese. NOTA: Se pare ca unele universitati au introdus la zi datele in platforma sondata. Prin urmare, perioada de incepere a doctoratului poate fi stabilita in perioada ~2008 - 2015, dar nu toate universitatiile au tinut datele la zi pe platforma. Prin urmare datele trebuie intelese avand in vedere aceste deficiente de colectare de date.

In total sunt inregistrati 3217 conducatori de doctorat si 20936 doctoranzi activand in 197 scoli doctorale. Din totalul conducatorilor de doctorat 2733 au cel putin un student doctorand. Mai jos aveti distributia numarului de conducatori de doctorat versus numarul doctoranzilor.

Dupa cum se vede, media aritmetica este de 7.5 doctoranzi la un conducator de doctorat insa in cel putin un caz aceasta medie este depasita de aproximativ noua ori. In tabelul de mai jos am publicat un Top 31 al conducatorilor de doctorat cu 29 sau mai multi doctoranzi. Poate e interesant ca acestia reprezinta ~1% din numarul de conducatori de doctorat inclusi exercitiul de centralizare a datelor de catre doctoranzi-romania.ro pe cand studentii supervizati de ei (1035) reprezinta 5% din total. Topul este condus de teologie ( primele doua pozitii), dar cele mai multi conducatori din acest top apartin unor scoli doctorale in domeniul sociologiei (7).

Tabloul pictat trebuie interpretat cu atentie avand in vedere ca datele sunt din 2012 si unii doctoranzi au inceput doctoratul inainte de aplicarea Legii 1/2011 care limiteaza numarul de doctoranzi la 8 per conducator de doctorat. Aceasta prevedere a fost modificata prin OU92/2012 lasand stabilirea numarului maxim de doctoranzi la latitudinea senatului universitar. Ar fi interesant de aflat cum ar arata datele la zi.

Mai jos aveti tabelul primilor 31 conducatori de doctorat in functie de numarul de doctoranzi.

   Send article as PDF   

Notă:Acest articol face parte din Raportul pe 2015 al Think Tank-ului "Grup de Analiza, Atitudine si Actiune in Politica Stiintiei din Romania" (TT-G3A), raport care a aparut publicat in Vol.4/ 2015 al Revistei de Politica Stiintei si Scientometrie – Serie Noua. Raportul pe 2015 poate fi gasit in intregime in format PDF aici. Raportul pe 2014 poate fi gasit aici. Va recomand sa cititi ambele raporturi in intregimea lor.

Despre criteriile minimale ale domeniului fizică în România

În anul 2015 România a devenit membru cu drepturi depline la ESA (European Space Agency) și era de așteptat ca până la sfârșitul anului să fie finalizate formalitațile pentru accederea cu drepturi depline la CERN. În paralel, pe platforma de la Măgurele se construiește ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), cea mai mare infrastructură de cercetare științifică din România. Este de menționat durata mare de timp scursă între momentul invitării României de către CERN pentru a deveni membru cu drepturi depline (Consiliul CERN din Iunie 2015) și faptul ca pâna la data scrierii acestui articol accederea nu a fost votată în Parlament. În afară de colaborarile de mai sus există o serie de alte colaborări internaționale cum ar fi FAIR, Auger, etc., pentru a aminti doar marile colaborări internaționale. Aceste conectări prin colaborări cu centrele cu activitate intensă, precum și construcția facilității ELI-NP, arată că fizica din Romania este unul dintre cele mai conectate domenii la știința de top. În momentul de față, fizica produce cel mai mare număr de articole din producția științifică din România: 6311 articole (20%) dintr-un total de 31343 articole în perioada 2008-2014¹ (UNESCO, 2015).

Totuși, în ciuda acestei conectări, există mari discrepanțe între modelul occidental de setup instituțional și cel românesc. La fel ca și în alte domenii, activitatea de cercetare se desfășoară cvasitotal în Universități și Institute de cercetare. Locurile de desfășurare a activității de cercetare sunt văzute, prin prisma legislației, ca două căi de carieră diferită. Acest fapt este evident prin condițiile minimale de avansare în carieră (conferențiar/CSII, profesor/CSI – stabilite prin OM 4204/2013). Aceste criterii au o componentă semnificativ didactico-pedagogică pentru poziția de conferențiar și profesor spre deosebire de pozițiile CSII și CSI. Dacă prin OM 4478/2011, anterior celui curent, dimensiunea activității științifice era singura dimensiune după care erau evaluați candidații, prin modificările aduse ordinulului în 2012 criteriile științifice au fost relaxate iar cele didactice-pedagogice au devenit obligatorii pentru Conferențiar/Profesor Universitar. Această diferențiere este o caracteristică generală a tuturor domeniilor științifice. Singurele două domenii care nu fac diferențierea intre profesor/CSI, respectiv conferențiar/CSII sunt Matematica și Informatica. Aceasta poate însemna că viziunea asupra a ceea ce ar trebui să facă cele două instituții este total diferită, i.e. universitatiile fac educație iar institutele de cercetare fac cercetare. Această separare este posibil să aibă rădăcini vechi în societatea românească, însă gradul mare de excludere a celor două arii este total antagonic comparativ cu situația din statele dezvoltate.

Merită să luăm în discuție schimbarea criteriilor minimale pentru pozițiile de conferențiar/ CSII, profesor/ CSI din ultimii 5 ani de zile în domeniul fizică. Acestea au fost stabilite, pe rând, de OM 4478/2011, OM 6560/2012, respectiv OM 4204/ 2013. Parcurgând aceste ordine se vede cum accentul criteriilor minimale trece de la strict activitatea de cercetare la o colecție de criterii. OM 4478/ 2011 prevede pentru criteriile minimale indici scientometrici strict bazați pe publicațiile candidatului și nici un alt criteriu. În plus, foarte important pentru domeniu în care activez fizica experimentală a particulelor elementare, ordinul reglementează clar specificul domeniului și include excepția de autor principal pentru cei care activează în acest domeniu.

Prin OM 6560/2012 aria de criterii minimale luate în considerare este extinsă pentru a acoperi trei arii: Activitatea didactică sau profesională, Activitatea de cercetare și Recunoaștere și Impactul activității. În cadrul activității didactice sau profesionale sunt incluse cărți, capitole de cărți, manuale didactice, îndrumătoare de laborator, brevete de invenție, coordonare de programe de studii, organizare și coordonare programe de formare continuă și proiecte educaționale, granturi/proiecte de cercetare în valoare de peste 100000 euro, catigate prin competiție. Interesant este faptul că pentru poziția de profesor și conferențiar îndrumătoarele de laborator devin criterii necesare (două pentru profesor și unul pentru conferențiar). În noul ordin este pierdută definiția de prim autor, luând în considerare specificitatea unor domenii, pentru evaluarea activității de cercetare sunt evaluate doar "Articole [...] pentru care candidatul este prim autor sau autor corespondent.". Ori, în domeniul fizicii particulelor elementare aceasta înseamnă că toate articolele publicate în cadrul unei colaborari experimentale nu pot fi luate în considerare pentru candidatura la pozițiile menționate mai sus². Acest lucru este, în mod evident, un handicap real pentru cercetătorii care activează în acest domeniu, dar și în contradicție cu susținerea marilor colaborări prin programele internaționale menționate la începutul acestui articol. Pe lângă modificările menționate mai sus, acest ordin reduce cerințele minimale pentru activitatea strict științifică. OM 4204/2013 aduce o mică modificare în sensul în care se ia în considerare suma tuturor proiectelor/granturilor de cercetare câștigate prin competiție care trebuie să depășească același prag menținut la 100 000 de euro.

Prin modificările succesive la Ordinul de ministru inițial, este evident că din ce în ce mai mult parametri non-științifici au fost introduși. Pe lângă adăugarea acestor parametri, și poate mai grav, s-a introdus o diferențiere clară între direcțiile de carieră cercetător / profesor, diferențiere care nu este făcută la nivel de concurs ci la nivelul criteriilor minimale. Ori este de neînțeles o asemenea alegere legislativă, stabilită de comisia de experți a CNATDCU, mai ales în condițiile în care la concursurile pe post din universități numărul de candidați este foarte mic, în medie unul pe poziție (Ad Astra, 2013), și ar fi de așteptat ca universitatiile să încerce să aibă o deschidere pentru cercetătorii care activează în institute și care ar fi interesați de actul pedagogic. Ori aceaste diferențieri semnealeaza probabil că cele două lumi, universitatea și institutele de cercetare se doresc a fi păstrate separat, fără a permite mobilitatea cercetatatorilor între ele.

Situația este paradoxală dacă luăm în considerare numărul mare de centre de cercetare din universități. Aceste centre de cercetare ar trebui să fie focusate în special pe cercetare şi să fie în contra mișcare cu ceea ce pare a se înțelege prin menirea universității (diseminarea de cunostiinte prin actul predare). Sau invers, prin prisma acestor criterii minimale, pot atrage aceste centre de excelentă cei mai buni specialiști în domeniu?

În final rămâne o întrebare: poate funcționa sănătos un sistem în care educația și cercetarea sunt concepute drept lumi separate?

Referinte selective

Ad Astra (2013). Comunicat al Asociaţiei Ad Astra a Cercetătorilor Români privind situaţia concursurilor de ocupare a posturilor în învăţământul superior din februarie 2013. http://www.ad-astra.ro/posts/view_post.php?post_id=2076%26lang=en
Baty, P. (2015). “World University Rankings blog: dealing with freak research papers”, Times Higher Education, https://www.timeshighereducation.com/blog/world-university-rankings-blog-dealing-freak-research-papers
Ross, D. (2015). “Big Science :sizing up a colossus”, Times Higher Education, https://www.timeshighereducation.com/news/big-science-sizing-up-a-colossus
UNESCO(2015). “UNESCO Science Report, Towards 2030”, Fig. 9.10, pagina 260, http://en.unesco.org/node/252168.

PS: (Ianuarie 2016) Multumesc TT-G3A pentru invitatia de a contribui la editia 2015 a Raportului TT-G3A.

1. Fizica este urmată de domeniile chimie si inginerie în acest top cu 5240 (17%), respectiv 4780 articole (15%). [↩]
2. Totuși, în privința lucrărilor din fizica particulelor elementare merită meditat la rolul și ponderea lor la nivelul universitațiilor. De pildă Times Higher Education a hotarat ca în acest an să elimine lucrările cu peste 1000 de autori din clasificarea universitaților (Baty, 2015). Universitatea din Timișoara apare in topul celor mai multe articole din această categorie din totalul articolelor produse de universitate(Ross, 2015). Rămâne de stabilit care este modalitatea cea mai bună de contabilizare a acestor articole, însa fără a obliga activanții performanți din aceste domenii spre publicarea de articole în care sunt autori principali doar pentru a întruni standardele minimale. [↩]

   Send article as PDF