Random header image... Refresh for more!

Decupari ...

Ca si fotograf amator am invatat puterea decuparii. Ochiul de sticla al camerei se indreapta ascultator si imortalizeaza din intreaga realitate care ma inconjoara o mica bucatica pe care eu o consider speciala, interesanta sau pur si simplu e una din atractiile turistice ale zonei. In acel moment din intregul ansamblu de stimuli care ma inconjoara il aleg pe acela care isi lasa cea mai mare greutate asupra mea si hotarasc sa il imortalizez. Bineinteles ca daca m-as afla in acelasi loc in alta stare de spirit as imortaliza o cu totul alta imagine. Vreau sa subliniez faptul ca atunci cand alegem sa imortalizam ceva, sa vorbim despre ceva, sa scriem despre ceva luam din toate lucrurile si evenimentele care ne inconjoara il alegem pe unul dintre ele si il ridicam mai sus decat celelalte. Si nu numai atat, nu numai ca alegem sa vorbim lumii despre acel lucru, dar o sa povestim din punctul nostru de vedere, luand in considerare experienta noastra, si propria noastra interpretare asupra lumii si lucrului respectiv. Deci nu numai ca influentam lumea din jurul nostru alegand sa vorbim despre un lucru pe care il alegem, dar o vom face numai din perspectiva noastra (altfel nici nu se poate!). Daca ati ajuns pana aici, v-as ruga sa retineti ideea ca a vorbi despre ceva inseamna a scoate acel lucru din anonimatul multiimii de subiecte posibile si a-l ridica un pic mai sus.

Cine sunt cei care vorbesc zilnic?... Cei pe care ii ascultam zilnic? Unii dintre ei sunt editorii de stiri, cei care ne intind realitatea pe tava. Sunt cei de la care ne asteptam sa ne vorbeasca despre evenimente cu adevarat importante, evenimente care ar trebui sa ne miste pe toti. Dar cand ma apuc sa fac revistra presei observ ca acesti oameni aleg sa scoata in evidenta niste evenimente care, cel putin pentru mine, nu sunt decat barfe sociale. Si astfel de la barfa de la carciuma satului sau de pe banca din fata casei aceste subiecte ajung sa capete o importanta imensa si sa fie mutate la nivelul stirilor importante pentru intreaga comunitate. Dupa un timp, insusi comunitatea ajunge sa creada ca aceste evenimente sunt importante. Si ca sa fie si mai grav... aceste evenimente care ne inunda nu sunt alese din cauza ca au impresionat o persoana. Nu, decupajul se face dupa alt algoritm, anume acela al audientei, al tirajului. Un ziar sau o emisiune nu poate trai fara a fi citita, auzita. Si astfel dintr-un misionar al propriei credinte in cazul simplei persoane care decupeaza lumea si incearca sa impartaseasca sentimentele lui despre lume la cat mai multe persoane ( el stiind ca lumea, el si viziunea lui despre lume pot trai si fara aceste persoane), [acest misionar] e inlocuit de gurul de secta care se hraneste si isi castiga energia, si puterea (si banii) din a avea cati mai multi adepti. Acest guru, nu numai ca incearca sa isi impuna viziunea despre lume, dar in acelasi timp santajeaza orice slabiciune a adeptului pentru a-l face dependent de el. Gurul pentru a exista are nevoie de adepti, de audienta si tiraj.... si in acest cerc vicios, el o sa ridice din anonimat orice particica insignifianta de lume care stie ca da dependenta in randul adeptiilor lui. Aici ajung sa ma intreb cat din perceptia mea despre realitate vine din eu omul care se mira de minunatiile lumii si cat din adeptul vre-unui cult mediatic.

In fiecare zi imi decupez singur realitatea imediata si decupez din decuparile altora realitatea indepartata. Fara sa vreau ajung sa vad lumea prin ochii altora si nu prin ochii mei. Judec si sunt judecat dupa invatatura unui guru... fie ca acesta se numeste emisiune, televiziune, ziar, moda sau chiar anti-moda, miscare sau anti-miscare. Inchid ochii si fac un exerciutiu de imaginatie in a-mi imagina o lume fara nici un guru si plina de oameni extaziati de frumusetea lumii care ne inconjoara. Ma vad in lumea asta cu aparatul foto de gat , fac poze oamenilor veseli ... oameni care se bucura de o floare, de un zambet .... de cerul albastru, si de apropierea altor oameni. Nu exista conflicte, nu exista bogati si saraci, nu exista decat armonie. Si eu pozez, si pozez.... si din aceasta lume perfecta aleg, decupez, caci vreau sa arat si altora ce am putut trai... si ne intalni, si ne aratam unii altora pozele oamenilor fericiti, si suntem fericiti ca vedem oameni fericiti, ca putem sa facem asemenea decupaje si .... din pacate e doar un vis. Caci imediat ma trezesc la realitatea crunta in care mai multe culturi se bat pentru intaietate, pentru audienta si adepti. Iar media decupeaza, si si ea functioneaza ca un cult, si decuparea ei e vicioasa, ingroasa, urateste unele lucruri iar pe altele pur si simplu le uita.

Sa fie oare media un idol in fata caruia am inceput sa ne rugam. Sa fi reusit aceasta noua religie sa uneasca crestini cu musulmani si budisti, sau poate sub aparenta unire sa nu faca altceva decat a ne desparti cat mai tare de frumusetiile simple ale mirarii de zi cu zi si sa ne transforme in niste sclavi care se cred mai independenti ca niciodata....desi au ratiunea incatusata de cutumele media-cultului?

www.pdf24.org    Send article as PDF   

0 comments

There are no comments yet...

Kick things off by filling out the form below.

Leave a Comment