Random header image... Refresh for more!

Cum s-a românizat România

Da, am fost prin tara si am luat material de lectura. Printre cartile ridicate si deja citite se numari si lucrarea lui Boia "Cum s-a românizat România".

Cum s-a românizat România

Desi interesanta de citit pentru ca spune in cateva pagini cateva lucruri care erau oarecum trecute cu vederea in cartile de istorie din scoala. Pe scurt ... orasele erau majoritar neromanesti si structura lor s-a schimbat puternic in secolul XX. Avem emigratia evreilor, a germanilor, a ungurilor dar si a romanilor suprapusa peste schimbarile teritoriale. Cam cu atat am ramas din ceva 100+ pagini ale

Lectura mi s-a parut groaie din cauza multelor date statistice prezentate in text cand un tabel ar fi facut cat o mie de cuvinte. Nu am inteles de ce s-a recurs la aceasta varianta. Cel putin la sfarsitul lucrarii puteau fi adaugite tabelele pentru cititorul mai obisnuit cu citirea unui tabel decat reconstructia sa mintala din datele aflate intr-o jumatate de pagina.

La fel ca si la cartea sa precedenta am ramas cu aceeasi senzatie de lucrare scrisa rapid, inflationist tiparita intr-un volum mult mai mare decat era cazul.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

August 10, 2015   No Comments

Din nou despre TT-G3A

Ieri a fost o noua editie (puteti gasi si inregistarea) Cafeneaua de stiinta unde s-a discutat despre raportul TT-G3A. Parerea mea despre acest raport o gasiti aici.

As vrea sa comentez pe marginea opiniei lui Daniel David, exprimata si in raport, ca reforma nu trebuie sa se aplice retroactiv. Prin urmare, o persoana care are dreptul de a conduce doctorate nu-l pierde ci il poate exercita pana la pensionare. Argumentul lui Daniel David este ca, atunci cand retroactivitatea functioneaza, rezistenta la schimbare este asa de mare incat nu poate exista schimbarea. Ceea ce eu intreb este daca la nivel social este benefica aceasta atitudine.

Sa luam drept exemplu conducerea de doctorate. Obtinerea acestui drept ( o data rezervat doar provesorilor universitari) a fost modificata prin includerea abilitarii, destul de "dura" - in raport cu performantele locale - in versiune originala Funeriu, si apoi modificata si remodificata. Acum se zvoneste ca abilitarea urmeaza sa fie mutata de la nivel de CNATDCU la nivel local universitar, lucru care ar duce total la diluarea de continut a abilitarii ( vezi articolul lui Liviu Ornea din Observatorul Cultural).

Sa mai zicem ca in Romania avem in momentul de fata 9000 de conducatori de doctorat. Si sa mai zicem ca 10% ( cifra vehiculata la Cafeneaua de stiinta) indeplinesc standardele "dure" de abilitare, respectiv 10% dintre acesti conducatori de doctorat sunt peste media internationala in domeniul lor de activitate. Sa mai presupunem ca acestia au intre 35 si 65 de ani cu o distributie uniforma si ca in fiecare an se pensioneaza automat cei care au 65 de ani ( 300 de pensionari pe an). Sa mai presupunem ca in fiecare an sunt acordate 300 de abilitari si toate persoanele noi abilitate sunt cercetatori peste media mondiala in domeniul lor de activitate. Ducand exercitiul pana la capata o sa observam ca pentru a avea 50% dintre conducatorii de doctorat din Romania peste media nivelului mondial am avea nevoie de vreo 12 ani. Adica cel putin 3 guvernari care sa mearga pe acceasi carare fara sa se abata din drum.

Mai apoi, considerand ca ce se naste din pisca soareci mananca, ce ne facem cu doctorii care devin absolventii conducatorilor slab performanti? Ca societate nu finantam o minciuna pentru acesti oameni care, foarte putin probabil, vor reusi intr-o cariera academica ? Sa nu uitam ca un doctorat slab e un handicap imens in aceasta lume academica incredibil de competitiva ? Are sens ca statul sa finanteze o asemenea minciuna ? Are sens ca acesti pseudo-performeri sa educe noi generatii de studenti ? Oare nu sunt acestia bani aruncati pe fereastra?

Nu cred ca lucrurile se pot face peste noapte. Dar evaluarea programelor de studii, clasificare universitatilor centrate pe educatie si cercetare, suspendarea drepturilor de conducere de doctorat celor care nu au abilitarea forte - cu un termen de 4-5 ani, probabil ca ar accelera procesul de schimbare a generatiilor de pseudo performanti cu o generatie de performanti. Da, aceasta ar insemna taierea cracii de sub picioare pentru foarte multi dintre cei care sunt factori de decizie astazi, dar e un efort absolut necesar.

Impostura si mediocritatea din invatamantul romanesc a ajuns la nivelul la care risca sa omoare organismul in care traieste. Momentan mutatiile care se produc arata spre o accelerare a distrugerii organismului. Trebuie sa inteleaga si ei ca fara o mutatie urgenta se omoara singuri omorand sistemul.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

February 3, 2015   1 Comment

Toaleta, instrument de evaluare

Ultima greva a studentiilor din UB mi-a adus aminte de o problema de baza care ar trebui sa fie criteriul eliminatoriu pentru toate evaluarile universitare din Romania. Este vorba de problema toaletelor iar studentii UB cereau sapun si hartie igienica in toalete.

Toaleta, este dupa parerea mea, semnul suprem de civilizatie din orice institutie. Este locul care arata, probabil cel mai bine, care e spiritul institutiei. Sunt sigur ca intotdeauna exista o toaleta luna, undeva in zonele in care isi petrec timpul cele mai importante persoane din institutie. Dar pentru muritorii de rand? Pentru studenti ? Pentru angajati ? Sunt toaletele la acelasi nivel ?

Cati dintre voi, in timpul programului de lucrur, aveti oportunitatea sa va printati un articol ( daca aveti imprimanta si hartie) si sa mergeti fara probleme la toaleta pentru a-l citi ? Si ma refer aici la un mers asa cum faceti si acasa, fara acrobatii, sau alte "descurcareli" ?

O sa-l plagiez pe O.Eftimie si o sa va intreb: ce rost are sa discutam de top 500, premii Nobel, Nature, Science si cercetare de varf cand niste amarate de toalete nu reusim sa facem sa functioneze cum trebuie ? Nu ar trebui sa ne fie rusine ? N-ar trebui niste Rectori/Directori sa se coboare din turnul de fildes sa rezolve si niste probleme mai "urgente"?

www.pdf24.org    Send article as PDF   

December 19, 2014   1 Comment

Care e cea mai tare institutie de invatamant superior din Romania ?

Este foarte probabil ca nici nu ati auzit de ea. Se numeste Colegiul Noua Europa si functioneaza in Bucuresti. Nu e genul uzual de universitate sau institut de cercetare, ci este mai degraba un fel de loc de "joaca" pentru bursierii sai. E infintata pe la 1994 iar la aniversarea de 20 de ani este prima institutie din Romania care va fi gazda primului grant ERC gazduit de Romania ( daca datele pe care le am eu sunt corecte). Pe acesta performanta imi bazez afirmatia sa o declar cea mai tare institutie de invatamant superior din Romania.

Persoana care a ales sa-si desfasoare activitatea in Romania este Dr. Ionut Epurescu-Pascovici si titlul proiectului de cercetare este "Record-keeping, fiscal reform, and the rise of institutional accountability in late-medieval Savoy: a source-oriented approach". Mi se pare interesant si laudabil ca domnul Epurescu-Pascovici a ales NEC drept gazda. Sa nu uitam ca alti patru romani sunt castigatori de granturi ERC in acest an, toti alegand institutii gazda in strainatate.

Pentru cei care se intreba ce trebuie facut pentru a reinvia educatia superioara din Romania sa se uite nu mai departe de NEC. Au nevoie de birocratie minimala, de accent pus pe Fellows, de seriozitate si de continuitate. Iata ca aceasta munca sustinuta da rezultate si NEC se poate lauda ca e prima institutie din Romania gazda a unui ERC. Felicitari NEC!

Imi aduc aminte cum ii spuneam lui Andrei Plesu in Decembrie 2011 ca daca e ceva daca regret plecand din Romania si Bucuresti ( din punct de vedere academic) sunt conferintele de la NEC. Am participat la cateva inainte de a pleca si imi aduc aminte ca m-au vrajit. Trecand pragul NEC simteai ca ai calatorit peste mari si tari. Trebuie sa marturisesc ca sunt pe veci recunoscator Monicai Spiridon pentru faptul ca m-a introdus in lumea NEC.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

December 17, 2014   3 Comments

Raportul TT-G3A

Astazi am dat peste raportul TT-G3A. Am vazut ca a fost prezentat in anumite medii drept o analiza a cauzelor pentru care nu functioneaza invatamantul superior si cercetarea in Romania. In spatele Grupului de Analiza, Atitudine si Actiune in Politica Stiintei din Romania ( Think Tank - G3A) sunt 25 de experti cooptati de Revista de politica a stiintei si scientometrie. Raportorii sunt, in ordinea de pe articol, Alexandru Corlan, Daniel David, Petre Frangopol, Livius Trache.

In primul rand revista care gazduieste acest Think Tank are de explicat un lucru si anume cum se raporteaza la punctul (C) de mai jos cand practic toate articolele din revista sunt in limba romana si se adreseaza unui public extrem de restrans. Nu intra si aceasta revista in acele forme fara fond, care este adevarata valoare academica a revistei si care este impactul international al ei ?

In al doilea rand, in discutia despre generatii, oare cum poate fi acest raport o imagine de ansamblu a situatiei din invatamantul romanesc ? Citind Anexa 1 observam ca e o abordare de tip top-down toti membrii fiind persoane cu pozitii de conducere (superioara - rectori, directori de institutii, etc. ) ? Cum poate fi aceasta analiza independenta si cat de obiectiva poate fi ? In plus, asa cum faceam aluzia mai devreme, media de varsta este 62 de ani. Avem un think-tank la 3 ani inainte de pensionare. Oare cati dintre ei sunt de facto in categoria (c) de la punctul (D)? Prin acest "conflict" de autoevaluare sa se explice afirmatia de la punctul (E)?

Mai jos va dau si distributia pe varste a celor care sunt membri in TT-G3A si care au fost chestionati in procesul formularii acestui raport. Cea mai tanara persoana are 42 de ani, cea mai in varsta 81. Nu inteleg cum in formularea acestui raport nu a fost cooptat nici o persoana tanara, nici o persoana activand in strainatate. Pur si simplu am impresia ca se face un alt comitet care sa vina cu o groaza de documente dar sa nu schimbe nimica. Nu-mi pot imagina ca cei din aceste comitete nu sunt deja mult prea contaminati cu situatia existenta pentru a putea fi vectorii schimbarii sau a putea functiona drept critici independenti.

Distributia pe varste a TT-G3A

Distributia pe varste a TT-G3A

Mai jos cateva din ideile care mi-au atras atentia si la care fac referire mai sus.

  • (A) Discutia despre organizarea universitatiilor mi se pare interesanta. Structura este concentrata pe administratie si mai putin pe menirea de cercetare. Astfel discutam de facultati, catedre, departamente etc. si foarte putin despre institutul pentru cercetarea in problema x.
  • (B) Figura 4 din raport care arata ca in 2004 procentul din PIB pentru educatie si cercetare a fost cam 0.3% si 2013 l-a regasit crescut cu 0%.
  • (C) "Cand am realizat ca avem nevoie de publicatii internationale, in loc sa tintim sa publicam in revistele internationale de top, ne-am inventat propriile reviste[...]. [...] aceste reviste sunt de cele mai multe ori periferice domeniului, [...], pastrandu-se astfel izolarea stiintifica a Romaniei.
  • (D)Identificarea a celor 3 categorii de personal academic: (a)Tributarii vechii paradigme comuniste, (b)Pseudoperformantii si (c)Tributarii noii paradigme. Mixajul dintre cele trei categorii face ca universitatiile romanesti sa nu se reformeze
  • (E)[...], aceste modele internationale de la unitatile academice de prestigiu nu trebuie preluate fara adaptare, dar adaptarea nu trebuie sa le modifice esenta. Mai mult, aceste modele nu trebuie sa fie o amenintare pentru cei care s-au format in vechile modele/paradigme; ele se vor aplica pentru viitor.
  • www.pdf24.org    Send article as PDF   

    December 16, 2014   2 Comments