Random header image... Refresh for more!

Toaleta, instrument de evaluare

Ultima greva a studentiilor din UB mi-a adus aminte de o problema de baza care ar trebui sa fie criteriul eliminatoriu pentru toate evaluarile universitare din Romania. Este vorba de problema toaletelor iar studentii UB cereau sapun si hartie igienica in toalete.

Toaleta, este dupa parerea mea, semnul suprem de civilizatie din orice institutie. Este locul care arata, probabil cel mai bine, care e spiritul institutiei. Sunt sigur ca intotdeauna exista o toaleta luna, undeva in zonele in care isi petrec timpul cele mai importante persoane din institutie. Dar pentru muritorii de rand? Pentru studenti ? Pentru angajati ? Sunt toaletele la acelasi nivel ?

Cati dintre voi, in timpul programului de lucrur, aveti oportunitatea sa va printati un articol ( daca aveti imprimanta si hartie) si sa mergeti fara probleme la toaleta pentru a-l citi ? Si ma refer aici la un mers asa cum faceti si acasa, fara acrobatii, sau alte "descurcareli" ?

O sa-l plagiez pe O.Eftimie si o sa va intreb: ce rost are sa discutam de top 500, premii Nobel, Nature, Science si cercetare de varf cand niste amarate de toalete nu reusim sa facem sa functioneze cum trebuie ? Nu ar trebui sa ne fie rusine ? N-ar trebui niste Rectori/Directori sa se coboare din turnul de fildes sa rezolve si niste probleme mai "urgente"?

www.pdf24.org    Send article as PDF   

December 19, 2014   1 Comment

Care e cea mai tare institutie de invatamant superior din Romania ?

Este foarte probabil ca nici nu ati auzit de ea. Se numeste Colegiul Noua Europa si functioneaza in Bucuresti. Nu e genul uzual de universitate sau institut de cercetare, ci este mai degraba un fel de loc de "joaca" pentru bursierii sai. E infintata pe la 1994 iar la aniversarea de 20 de ani este prima institutie din Romania care va fi gazda primului grant ERC gazduit de Romania ( daca datele pe care le am eu sunt corecte). Pe acesta performanta imi bazez afirmatia sa o declar cea mai tare institutie de invatamant superior din Romania.

Persoana care a ales sa-si desfasoare activitatea in Romania este Dr. Ionut Epurescu-Pascovici si titlul proiectului de cercetare este "Record-keeping, fiscal reform, and the rise of institutional accountability in late-medieval Savoy: a source-oriented approach". Mi se pare interesant si laudabil ca domnul Epurescu-Pascovici a ales NEC drept gazda. Sa nu uitam ca alti patru romani sunt castigatori de granturi ERC in acest an, toti alegand institutii gazda in strainatate.

Pentru cei care se intreba ce trebuie facut pentru a reinvia educatia superioara din Romania sa se uite nu mai departe de NEC. Au nevoie de birocratie minimala, de accent pus pe Fellows, de seriozitate si de continuitate. Iata ca aceasta munca sustinuta da rezultate si NEC se poate lauda ca e prima institutie din Romania gazda a unui ERC. Felicitari NEC!

Imi aduc aminte cum ii spuneam lui Andrei Plesu in Decembrie 2011 ca daca e ceva daca regret plecand din Romania si Bucuresti ( din punct de vedere academic) sunt conferintele de la NEC. Am participat la cateva inainte de a pleca si imi aduc aminte ca m-au vrajit. Trecand pragul NEC simteai ca ai calatorit peste mari si tari. Trebuie sa marturisesc ca sunt pe veci recunoscator Monicai Spiridon pentru faptul ca m-a introdus in lumea NEC.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

December 17, 2014   3 Comments

Raportul TT-G3A

Astazi am dat peste raportul TT-G3A. Am vazut ca a fost prezentat in anumite medii drept o analiza a cauzelor pentru care nu functioneaza invatamantul superior si cercetarea in Romania. In spatele Grupului de Analiza, Atitudine si Actiune in Politica Stiintei din Romania ( Think Tank - G3A) sunt 25 de experti cooptati de Revista de politica a stiintei si scientometrie. Raportorii sunt, in ordinea de pe articol, Alexandru Corlan, Daniel David, Petre Frangopol, Livius Trache.

In primul rand revista care gazduieste acest Think Tank are de explicat un lucru si anume cum se raporteaza la punctul (C) de mai jos cand practic toate articolele din revista sunt in limba romana si se adreseaza unui public extrem de restrans. Nu intra si aceasta revista in acele forme fara fond, care este adevarata valoare academica a revistei si care este impactul international al ei ?

In al doilea rand, in discutia despre generatii, oare cum poate fi acest raport o imagine de ansamblu a situatiei din invatamantul romanesc ? Citind Anexa 1 observam ca e o abordare de tip top-down toti membrii fiind persoane cu pozitii de conducere (superioara - rectori, directori de institutii, etc. ) ? Cum poate fi aceasta analiza independenta si cat de obiectiva poate fi ? In plus, asa cum faceam aluzia mai devreme, media de varsta este 62 de ani. Avem un think-tank la 3 ani inainte de pensionare. Oare cati dintre ei sunt de facto in categoria (c) de la punctul (D)? Prin acest "conflict" de autoevaluare sa se explice afirmatia de la punctul (E)?

Mai jos va dau si distributia pe varste a celor care sunt membri in TT-G3A si care au fost chestionati in procesul formularii acestui raport. Cea mai tanara persoana are 42 de ani, cea mai in varsta 81. Nu inteleg cum in formularea acestui raport nu a fost cooptat nici o persoana tanara, nici o persoana activand in strainatate. Pur si simplu am impresia ca se face un alt comitet care sa vina cu o groaza de documente dar sa nu schimbe nimica. Nu-mi pot imagina ca cei din aceste comitete nu sunt deja mult prea contaminati cu situatia existenta pentru a putea fi vectorii schimbarii sau a putea functiona drept critici independenti.

Distributia pe varste a TT-G3A

Distributia pe varste a TT-G3A

Mai jos cateva din ideile care mi-au atras atentia si la care fac referire mai sus.

  • (A) Discutia despre organizarea universitatiilor mi se pare interesanta. Structura este concentrata pe administratie si mai putin pe menirea de cercetare. Astfel discutam de facultati, catedre, departamente etc. si foarte putin despre institutul pentru cercetarea in problema x.
  • (B) Figura 4 din raport care arata ca in 2004 procentul din PIB pentru educatie si cercetare a fost cam 0.3% si 2013 l-a regasit crescut cu 0%.
  • (C) "Cand am realizat ca avem nevoie de publicatii internationale, in loc sa tintim sa publicam in revistele internationale de top, ne-am inventat propriile reviste[...]. [...] aceste reviste sunt de cele mai multe ori periferice domeniului, [...], pastrandu-se astfel izolarea stiintifica a Romaniei.
  • (D)Identificarea a celor 3 categorii de personal academic: (a)Tributarii vechii paradigme comuniste, (b)Pseudoperformantii si (c)Tributarii noii paradigme. Mixajul dintre cele trei categorii face ca universitatiile romanesti sa nu se reformeze
  • (E)[...], aceste modele internationale de la unitatile academice de prestigiu nu trebuie preluate fara adaptare, dar adaptarea nu trebuie sa le modifice esenta. Mai mult, aceste modele nu trebuie sa fie o amenintare pentru cei care s-au format in vechile modele/paradigme; ele se vor aplica pentru viitor.
  • www.pdf24.org    Send article as PDF   

    December 16, 2014   2 Comments

    Povestea fizicii povestite

    In ultimii 10 ani Cristian Presura si-a petrecut noptiile citind si povestind pe hartie toata fizica. Dupa ce isi lasa halatul alb la laborator, dupa ce copii si sotia lui se retrageau pentru somn, Cristian ramanea pana tarziu in noapte lucrand la visul lui: cartea in care sa explice fizica pe intelesul tuturor. Si nu e o exagerare a spune "fizica"! In cele 650 de pagini ale cartii aflate in gestatie timp de 10 ani de zile, trecem de la mecanica newtoniana, prin mecanica cuantica, fizica particulelor elementar si ne oprim in teoria supercorzilor. Descrierea mea a sarit multe dintre cele 220 de teme din fizica grupate in 23 de capitole. Intre copertile volumului veti regasi toate informatiile predate intr-o Facultate de Fizica in mai bine de cinci ani de zile. In plus toate notiunile sunt exprimate intr-un limbaj cat mai aproape de limbajul cotidian si evitand, pe cat posibil, ecuatiile matematice.

    Fizica Povestita

    Imi aduc aminte cum, acum multi ani, Cristian in povestea framantarile prin care trecea in momentul scrierii acestui volum. Cum se documenta despre fenomenele pe care incerca sa le explice, cum treceau zile pana cand interioriza fenomenul pentru ca apoi sa-l exteriorizeze intr-o forma accesibila unui public cat mai larg. Mai mult decat atata cum a trebuit sa decida asupra termenilor folositi. Multi dintre termenii folositi uzual in limba engleza in mediul stiintific nu-si gaseau corespondenta in limba romana. Tin minte cum m-a intrebat intr-o seara, si cum am avut o lunga discutie, despre transcrierea in limba romana a "quark"-ului din engleza. Este "cuarc", "quark" sau "quarc? Si care e pluralul odata aleasa forma "quarc"? Sunt sigur ca acest tip de intrebare si l-a pus de mii de ori in decursul scrierii acestei carti.

    Dar iata ca 22 Noiembrie 2014, in cadrul targului de carte Gaudeamus, Cristian Presura va lansa la editura Humanitas "Fizica Povestita". Din 22 Noiembrie vom avea 650 de pagini ( format mare) in care Cristian Presura povesteste fizica atat pentru specialisti cat si pentru nespecialisti. In aceasta carte veti afla toate teoriile de la marele Univers al galaxiilor si gaurilor negre la micul univers al particulelor elementare. Cat despre stilul acestei carti nu pot decat sa citez din prefata cartii

    În interpretarea lui Cristian Presură, această compoziţie grandioasă care e Fizica ajunge să sensibilizeze şi urechile cele mai puţin educate ştiinţific.

    Va recomand sa mergeti la lansare si va incurajez sa cautati cartea in librarii. Este, din cate stiu eu, primul si in mod sigur cel mai extins tratat de acest tip scris in limba romana. Este cartea la care sa fugi atunci cand ai o intrebare referitoare la fenomene pe care le auzi si despre care ai dori sa afli mai multe, fara insa a urma cursurile unei facultati. Eu unul abia astept sa tin in mana volumul care, in mod sigur, va ramane punct de referinta atat pentru specialisti cat mai ales pentru publicul larg.

    www.pdf24.org    Send article as PDF   

    November 5, 2014   No Comments

    Se inchid usile

    Treaba cu votul in strainatate e un semn clar referitor la ceea ce urmeaza. Dupa reactia de febra si pornire a anticorpilor pe care ati vazut-o in educatie si cercetare acum a urmat, la propriu, inchiderea usilor pentru toti cei plecati in strainatate.

    Voi nu traiti aici, voi nu mancati salamul pe care il mancam noi, voi nu traiti aici, voi nu sunteti mandri ca sunteti romani, voi ..., voi ... , voi ... atatea motive pentru a fi expulzati si exclusi de cei care se autovalideaza unul pe celalt in tara.

    Au inchis in nas usile la sectiile de votare, maine ne vor inchide in nas tara. Iar prostii suntem noi, cei care traim ca niste indragostiti adolescentini si nu ne putem rupe de autoprosteala noastra care ne spune ca lucurile se vor indrepta, ca ne intoarcem, ca vom fi primiti cu bratele deschise, etc. Nu, suntem niste autoexilati. Nu suntem nici macar eroi caci nimeni nu s-a opus plecarii noastre ( ba chiar am fost invitati) si apoi lumea s-a asigurat ca ramanem unde am plecat.
    Tot ce putem face este sa ramanem un fel de Europa Libera pentru cei care raman pe baricade si viseaza.

    www.pdf24.org    Send article as PDF   

    November 4, 2014   No Comments