Random header image... Refresh for more!

Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice –(8)

Despre educatie multiculturala

Pentru educatie in Sfantu Gheorghe exista doua optiuni: educatie in limba maghiara sau in limba romana. Nu stiu cate s-au schimbat de cat am iesit eu de pe portile unui liceu din localitate, dar banuiesc ca nu prea multe. Desi locuiesc in acelasi oras, in cei 12 ani de scoala elevii nu prea invata unii despre altii. Sau poate mai bine ar fi sa spun ca poate unii sunt obligati sa invete mai mult despre ceilalti.

In orice caz aceste probleme au fost prezentate de-a lungul timpului in foarte multe aspecte. Aspecte de obicei polarizate pana la extrema si idei care au dus la nervi si tonuri ridicate pe o parte si pe celalata. Din punctul meu de vedere programe specifice locale de educatie interetnica ar trebui sa existe. Personal consider un minus ca desi scolit in Sfantu Gheorge nu am invatat nimic despre literatura maghiara. Probabil ar fi fost interesanta putina contaminare cu aceasta. In plus din cate stiu, nici atunci si nici acum nu exista posibilitatea de a urma limba maghiara ca si limba straina in scolile romanesti.

Probabil raspunsul unei parti a celor care citesc aceste randuri este ca daca vroiai invatai sau citeai. Si aici ajung la costurile pe care comunitatea trebuie sa si-o permita pentru a mentine in viata multiculturalismul. Astfel in cadrul acestui multiculturalism ar trebui puse la dispozitia celor voitori cursuri de cultura si civilizatie a celeilalte etnii. In aceste cursuri inteleg cel putin cursuri de limba, literatura si istorie. In nici un caz nu trebuie discutia despre aceste oportunitati sa fie dusa in zona de obligativitate, ci trebuie sa ramana in zona de oportunitate.

Distanta culturala intre cei care locuiesc in acest oras poate fi in unele cazuri enorma. La o olimpiada nationala am recurs la a discuta cu un coleg maghiar in engleza. Eu nu stiam maghiara, el nu prea stia romana si astfel am recurs la singura limba comuna. Acest exemplu ridica cateva probleme: 1) unii elevi crescuti in acelasi oras au probleme mari de a comunica intre ei 2) aceasta duce si mai mult la polarizarea orasului si 3) o cauza foarte probabila a acestei situatii este in mod sigur si invatamantul separat. Si atentie probabil aici se aplica cel mai bine observatia facuta de Brukner ca noi, cei doi elevi, fusesem oarecum deturnati de la propria viata si sufeream ranile de ieri.

In acest context cred ca ar trebui lucrat foarte mult de ambele etnii in a oferii cursuri de limba celeilalte etnii. Probabil la nivel comunitar o asemenea investitie ar trebui sa fie undeva pe primele locuri.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

August 11, 2009   No Comments

Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice –(7)

Bruckner despre minoritati

Pascal Bruckner in „Tirania Penitentei” aduce in discutie problema minoritatilor in contextul societatii franceze. Desi minoritatea este diferita cred ca unele simptome semnalate de Bruckner pot fi aplicate atat etnicilor maghiari cat si celor romani din jutetul Covasna. Pana la urma trebuie sa recunoastem ca toti suntem minoritari la un nivel sau altul.

Astfel Bruckner declara:

Un lucru si mai grav: sub acoperirea respectului pentru diferente culturale sau religioase (crezul de baza al multiculturalismului), indivizii sunt bagati din nou in plasa din care trebuiau sa fie scosi. [p160]

Pentru ca apoi sa explice mai pe larg:

Toata ambiguitatea multiculturalismului vine din faptul ca, in numele celor mai bune intentii, incarcereaza barbatii, femeile si copii intr-un mod de viata si niste traditii de care foarte adesea ei spera sa se emancipeze.Politicile identitatii reafirma intr-adevar diferenta in momentul in care se vrea instaurarea egalitatii si reiau, in numele antirasismului, vechile prejudecati legate de rasa sau etnicitate. Protectia drepturilor minoritatilor este si dreptul pentru fiecare individ apartinand acestor minoritati de a se retrage din ele fara prejudicii, prin idiferenta si prin uitarea solidaritatilor de clan sau familiale, de a-si fauri un destin care sa-i fie propriu fara sa reproduca ceea ce i-au lasat parintii. Este deci dreptul de a exista ca persoana particulara, de a deveni altcineva care nu provine din radacinile sale, ci isi imprima vietii sensul pe care doreste.[p163]

Bruckner mai vorbeste si despre victimizare in cazul minoritatilor:

Victimizarea ar fi un fel de discriminare pozitiva salbatica, un mod de a-ti oferi o favoare atunci cand toate recursurile juridice si politice se intampla sa-ti lipseasca. A te declara victima inseamna a-ti depunde cadidatura la exceptie; este poate o etapa indispensabila pentru p minoritate in reconstituirea sinelui, in recucerirea demnitatii. Dar este o arma cu doua taisuri. Caci nu intemeiezi un sentiment de apartenenta pe o nenorocire teatralizata, il intemeiezi pe o experienta colectiva impartasita, pe o raspundere crescanda in viata publica, mediatica si profesionala. Victimizarea nu produce comutarism [...] ci faureste conglomerate de reclamanti, o comunitate absenta. [p.157]

Trebuie retinut ca aceste randuri se refera la minoritatile etnice si religioase din Franta si nu direct la cele doua etnii la care am facut referire pana acum. Si totusi, in cuvintele aceluiasi scriitor, o suma a ceea ce inseamna limitarile la care ne expunem cand ajungem sa discutam in termeni de minoritati si majoritati este ca :

Nu ne mai cream propria viata, ci repetam ranile de ieri.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

August 11, 2009   No Comments

Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice –(6)

Despre relativitate

Conceptele de minoritar si majoritar sunt relative. Trebuie sa ne obisnuim cu acest lucru. De fapt probabil ar trebui sa uitam de ambele concepte, sa le aruncam la gunoi si sa folosim alt concept anume cel de toleranta.

Cand folosim conceptul de minoritar si majoritar implicit introducem in ecuatie, chiar si subliminal, o tenta care tine de opozitia oprimat – oprimator. Se vorbeste pe larg de aceste concepte insa se uita ca ele sunt relative. In constructia europeana cetatenii romaniei sunt minoritari. In Romania, in ansamblu, etnicii maghiari sunt minoritari. In Covasna si Harghita etnicii romani sunt minoritari. Dar la unitati mai mici aceasta relationare poate fi inversata. La nivel de sat sau de scara de bloc aceste relatii se pot inversa.

Sa ne imaginam un experiment. Cinci scari de bloc si doua etnii A si B. In prima scara locuiesc doar etnici A, a doua A sunt majoritari, a treia jumatate A jumatate B, a patra B sunt majoritari, a cincea doar B. In acest caz ar parea poate ciudat ca regulile de convietuire sa fie diferite pe cele 5 scari.

Totusi la nivele de comunitati mai mari suntem toti de acord cu respectarea drepturilor minoritatilor. Insa o data ce acceptam sa vorbim in acesti termeni ar trebui sa fim dispusi sa o acceptam la toate nivelurile, nu doar la anumite nivele.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

August 10, 2009   No Comments

Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice –(5)

Apartenenta la grup

Este cunoscut faptul ca din punct de vedere uman este innascuta nevoia de apartenenta la un grup. Aceasta apartenenta poate fi fata de un grup religios, profesional, etnic, de sport, etc. Ceea ce este mai putin inteles este instinctul de a-i respinge pe cei din alte grupuri. O posibila explicatie vine din biologie. Exista o teorie care sustine ca acest instinct de neacceptare a celor din alte grupuri tine de protectia genetica a grupului. Prin incrucisarea genetica cu un individ din afara grupului, grupul risca sa fie expus la boli la care pana atunci grupul initial ar fi dezvoltat imunitate. Chiar daca aceasta teorie ar fi corecta, cred ca in ziua de astazi ar trebui sa intelegem si sa ne innabusim aceste instincte.

In ceea ce priveste apartenenta la grupuri in Sfantu Gheorghe lucrurile sunt clare. Exista 3 grupuri care foarte putin se intalnesc. In „Mituri ale Tinutului Secuiesc” se face afirmatia ca „Societatiile deschise, in care eventual se amesteca limbile, etniile si prieteniile, sunt din ce in ce mai rare.” Deci din acest punct de vedere polarizarea este extrema. Si din nou se uita de etnia roma. Desi se constituie intr-un grup care nu poate fi neglijat la nivel de oras cat si de judet aceasta minoritate este oarecum expulzata la marginea discutiilor pe teme etnice si de integrare. De multe ori am impresia ca in mijlocul argumentatiei celorlalte doua etnii, romii sunt fie ignorati fie se incearca acapararea lor de o parte sau celalta.

Din pacate pana acum nu cred ca etnia roma este considerata drept egala nici de catre romani, nici de catre maghiari. Probabil aici celelalte doua etnii se intalnesc pe un teritoriu comun. Aceasta se intampla deoarece ideile preconcepute ale ambelor etnii sunt aceleasi. Din pacate neintegrarea in mod egal si corect a romilor in ambele comunitati poate fi extrem de periculoasa.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

August 9, 2009   No Comments

Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice – (4)

Despre idei preconcepute

Ideile preconcepute sunt probabil raul cel mai mare in comunicariile interetnice. Prin educatia pe care am urmat-o suntem expusi la anumite tipare si norme. Toate acestea pot constitui prejudecati la intalnirea cu ceva nou.

O sa fac o mica paranteza pentru a intelege mai bine cat de puternice sunt aceste preconceptii. Dan Ariely in Predictably Irrational dedica un capitol special efectelor expectarilor. Unul dintre experimente este simplu. Intr-un bar se ofera participantilor la experiment doua monstre de bere A si B si sunt rugati sa spuna care este mai buna. Berea B este berea A la care este adaugata o cantitate mica de otet balsamic. Unui grup i se spune doar ca sunt doua tipuri de bere si este rugat sa spuna care este ceea mai buna. Altui grup i se explica diferenta dintre berea A si B si apoi este rugat sa spuna care bere este mai buna. Primul grup alege in majoritate berea B , al doilea berea A. Iata cum ideea preconceputa ca berea cu otet nu poate fi buna schimba rezultatele testului atunci cand grupul stie despre masluirea berii B.

Ma opresc aici fara a descrie si celelalte experimente descrise in aceasta carte. Concluzia lui Dan Ariely este ca constientizarea faptului ca ideile preconcepute produc polarizari ar trebui sa ne conduca la a accepta faptul ca cunostiintele noastre prezinta o polarizare. Ori din momentul cand constientizam ca pozitia noastra nu este absoluta ar trebui sa fim mai deschisi dialogului.

Modul in care lucreaza (sau mai bine zis nu lucreaza) comunicarea intre etnii este exemplificata prin despartirea a tot ceea ce inseamna educatie in educatie etnica. In Sfantu Gheorghe majoritatea scolilor sunt separate in scoli cu invatare in limba maghiara si romana. Nu doar limbile de invatare sunt diferite dar si materiile predata sunt diferite. In aceste conditii polarizarea educatiei in cadrul celor doua etnii are un teren mai mult decat propice. Din acest moment setul de idei semanate in elevii celor doua etnii este suficient de diferit pentru ca ei sa nu mai gaseasca un teren comun de comunicare. Probabil materia ceea mai evidenta in aceasta idee este predarea istoriei. Dar la aceasta vom reveni mai tarziu.

Ceea ce este insa si mai grav este prezentarea in mod unilateral, absolut si in termeni greu de comparat a unor evenimente. Ori aceasta duce in primul rand la polarizarea din start a opiniilor asupra acestor evenimente si nu este o educatie in care elevul din fiecare etnie sa constientizeze ca este supus la o polarizare.

Bineinteles ca aceste idei preconcepute traiesc , se inmultesc si se extind in toate partile implicate. O buna parte din aceste idei preconcepute si polarizante impreuna cu efectul asupra comunitatii se regasesc in cartea „Mituri ale Tinutului Secuiesc”

www.pdf24.org    Send article as PDF   

August 8, 2009   No Comments