Random header image... Refresh for more!

De ce nu pot aplica la ELI-NP

Dupa ce am vorbit ieri seara despre pozitiile de la ELI-NP mai multe persoane m-au intrebat "Aplici si tu la ELI-NP?". M-am uitat peste conditiile de participare la concurs ( pentru senior researcher) si am ajuns la concluzia ca nu indeplinesc criteriile minimale. Criterile minimale anuntate pe situl ELI-NP sunt cele stabilite de OM 6560/2012. Pentru fizica ele includ trei sectiuni. Voi trece in revista conditiile din cele trei sectiuni si vom vedea de ce nu le indeplinesc.

In momentul de fata sunt coautor al 358 de publicatii ale experimentelor D0 si ATLAS, din care 318 publicate, cu un total de 13845 citari. Printre aceste publicatii se afla si publicatia in care se anunta descoperirea bozonului Higgs, ea singura are aproape 700 citari. Aceste informatii sunt usor de verificat pe Inspires facand o cautare dupa numele meu. Am folosit datele de pe pagina indicata mai sus din data de 21 Februarie 2012 pentru calculele criteriilor minimale.

Voi incepe cu sectiunea Activitate de cercetare - A2 -:

Sectiunea A2.1 - Articole in reviste cotate ISI Thomson Reuters si in volume indexate ISI proceedings - pentru fiecare articol se considera scorul de influenta absolut al revistei in care a fost publicat articolul si se normeaza cu numarul efectiv de autori ( in cazul meu acesta este intotdeauna 30 - n-am publicat decat in cadrul colaborarilor cu mai mult de 80 de coautori). Astfel articolul referitor la descoperirea Higgs-ului aduce un scor de influenta (ai) corespunzator Physics Letters B in anul cel mai apropiat de cel al publicarii, adica 1.6 ( scorul de influenta al PLB pe 2010 asa cum este raportat de www.eigenfactor.org) impartit la 30. Calculand suma acestui coeficient pentru toate articolele din lista mea de publicatii obtin suma I=21.3 ( Recunosc ca pentru aproximativ 240 de articole am aplicat doar minimul scorului de influenta din anii in care au fost publicate, corespunzator revistelor in care au fost publicate1 ). Cerinta este I=4 pentru Profesor/CSI si I=2 pentru Conferentiar/CSII. Prin urmare aceasta este o conditie minimala pe care o indeplinesc.

Sectiunea A2.2 - Articole in reviste cotate ISI Thomson Reuters si in volume indexate ISI proceedings pentru care candidatul este prim autor sau autor corespondent. In domeniul fizicii experimentale a particulelor elementare nu exista notiunea de prim autor sau autor corespondent. Acest lucru era corectat in Art.10. Anexa 2 la care se facea referire in Art.5 al OM 4478/2011 :

Art.10: Autorul sau autorii principali ai unei publicatii se considera a fi oricare dintre urmatorii: [...]
e) toti autorii publicatiei, in cazul in care, conform practicii din domeniu, ordinea autorilor unei publicatii este cea alfabetica si nu reflecta contributia lor la publicatie, pentru publicatii din urmatoarele domenii:[...] (iii) fizica experimentala a energiilor inalte;

.

Ori Art.5 al OM 4478/2011 a fost abrogat prin OM 6560/2012 si cu acest articol a fost abrogata si aceasta anexa referitoare la definitia primului autor. Prin urmare, avand in vedere specificitatea domeniului de activitate la sectiunea A2.2 pot contabiliza 0 articole si prin urmare cu P=0 nu indeplinesc conditiile minimale ( P=3 pentru Profesor/CSI si P=1.5 pentru Conferentiar/CSII).

Sectiunea A3 - Recunoastere si impactul activitatii- in aceasta sectiune se aduna numele de citari in jurnale ISI ale articolelor publicate si se normeaza la numarul de autori efectivi. In cazul meu am evaluat acest coeficient a fi cel putin C=337. Prin urmare indeplinesc criteriul minimal C=35.0 pentru Profesor/CSI si C= 17.5 pentru Conferentiar/CSII.

Revenind la prima sectiune A1 - Activitatea didactica si profesionala - observ ca nu indeplinesc nici unul din criterile minimale. Astfel, in aceasta sectiune ( aparuta in OM 6560/2012 neexistand conditii similare in OM 4478/2011) se considera A1.1.1 - Carti/capitole ca autor; A1.1.2 - Carti/capitole ca editor; A1.2.1-Manuale didactice; A1.2.2 - Indrumatoare de laborator/aplicatii ( cu conditii minimale: Profesor -min 2, prim autor; Conferentiar -min 1, coautor) A1.3 - Brevete de inventie; A1.4 - Coordonare de programe de studii, organizare si coordonare de formare continuua si proiecte educationale. Granturi/proiecte de cercetare in valoare de peste 100000 Euro, castigate prin competitie - cu restrictie la pozitia de director/responsabil in acestea din urma. Nici la acesta sectiune nu indeplinesc nici un punct. Personal nu imi este clara importanta acestei sectiuni deoarece nu reflecta activitatea stiintifica ci, mai degraba, activitatea didactic-birocratica a candidatului.

Concluzionand - indeplinesc criteriile referitoare strict la activitatea de cercetare si recunoastere stiintifica (mai putin partea referitoare la publicatii ca prim autor care nu are cum sa se aplice unei persoane cu activitate doar in fizica experimentala a energiilor inalte).

Sa vedem cum as fi indeplinit aceste criterii daca OM 6560/2012 nu ar fi fost semnat.

Criteriile din OM 4478/2011 erau cam aceleasi cu diferenta ca se iau in considerare doar articolele/citarile din jurnale care au un scor de influenta absolut mai mare decat 0.3. Factorul I ar ramane acelasi cu cel mai de sus in cazul meu I=21.3. Numarul de citari probabil ca s-ar modifica si voi considera cazul in care acesta s-ar reduce la jumatate, respectiv C=168. Factorul P ( publicatii), luand in considerare definitia din Art.10 din Anexa 2 a OM 4478/2011 ar fi, in cazul meu, cel putin P= 500. Toti acesti factori sunt cu mult peste cei prevazuti in conditiile minimale pentru Profesor I=5, C=40 si P=5.

Observam ca in urma OM 6560/2012 nu mai indeplinesc conditiile minimale pentru CSII iar inainte le indeplineam chiar pe cele de Profesor. Opinia generala pe care am auzit-o dupa introducerea criteriilor minimale de catre Daniel Funeriu a fost ca acestea sunt mult prea stricte. Observam insa ca, din contra, criteriile modificate de Ecaterina Andronescu sunt mult mai restrictive ( in ciuda relaxarii scorului de influenta absolut care se ia in considerare, si a scaderii tuturor coeficientiilor minimali I,C,P ). Aceste noi restrictii sunt introduce fie prin abrograrea Anexei care adresa specificitatiile unor domenii ( in cazul de fata fizica experimentala a energiilor inalte ), fie prin introducerea unor criterii didactice si admistritive pe care nu se pune accentul in tariile in care eu mi-am desfasurat activitatea profesionala pana acum. Aceste ultime criterii sunt de fapt, in opinia mea, protectioniste fata de cercetatorii din afara si incurajeaza producerea de carti pentru a acoperi aceste criterii minimale. In plus, o carte de specialitate trebuie scrisa la apogeul carierei cand persoana are cea mai larga viziune asupra unei arii de cercetare si nu pentru a bifa criterii minimale impuse fara prea multa gandire.

Daca ati avut rabdare sa cititi pana aici, veti intelege de ce nu pot aplica la ELI-NP cercetatori asemenea mie. Mai grav este insa ca pentru a deveni Conferentiar sau Profesor in Romania trebuie sa-mi intrerup cercetarea pentru a scrie cateva articole de mana a doua in niste ISI-uri doar cu numele ca sa bifez niste casute facute de unii care n-au idee ce inseamna cercetarea in domeniul fizicii experimentale. M-apuc sa scriu....

PS: Pentru cei doritori de senzatii tari atasez fisierul pe care l-am folosit pentru a calcula indicii citati mai sus. Coeficienti_2013

  1. majoritatea articolelor publicate in Physical Review Letters - ai minim = 3.3, Physical Letters B cu ai min = 1.4 []
www.pdf24.org    Send article as PDF   

February 21, 2013   1 Comment

Dintr-un an in altul

Am ajuns si in 2012....

Tie cititorule doresc sa-ti urez un an 2012 cat mai bun si iti multumesc ca m-ai citit in anul ce a trecut.

Ce a insemnat pe scurt anul 2011 ?

Din punctul meu de vedere a fost un an foarte bun pentru stiinta. Din domeniul meu de activitate au fost 3 stiri care au tinut primele pagini ale ziarelor:

  • Accidentul Nuclear de la Fukushima -- a fost un eveniment extrem de trist prin pagubele produse. In functie de tabara intrebata accidentul a aratat ca reactoarele sunt mai sigure decat erau o data sau ca nu sunt suficient de sigure. Din punctul meu de vedere este unul din evenimentele importante deoarece a readus pe masa problema producerii energiei, modului de producere a energiei si siguranta reactoarelor nucleare. Buna sau rea energia nucleara face parte din viata noastra si imi e greu sa cred ca o putem inlocui in urmatorii ani.
  • Masurarea vitezei neutrinilor de catre OPERA -- este sau nu este mai mare decat viteza luminii ? Nu conteaza! Importanta acestui rezultat este ca a aprins atat opinia publica cat mai ales pe cercetatori. Datorita acestui rezultat am aflat detalii despre sincronizarea timpului prin sisteme GPS, despre masurarea cu precizie mare a distantelor si cum 60ns pot produce o furtuna. Acest rezultat este un Memento mori pe care ar trebui sa-l avem permanent in minte cand discutam despre stiinta.
  • Rezultatele de la CERN/ LHC -- LHC-ul a functionat cu mult peste asteptari anul acesta. A fost prezent des in presa si rezultatele de la experimente ne-au lasat, inca, in tensiune. N-am avut parte de nici o descoperire majora. Bosonul Higgs a fost impins intr-un interval de masa din ce in ce mai mic dar nu a fost descoperit sau exclus. In mod sigur o sa auzim foarte des despre LHC si in noul an!
  • Aceste stiri, dar si altele, cred ca au impins stiinta un epsilon mai in fata in media.

    Pe plan mioritic cred ca cea mai important eveniment a fost noua Lege a Educatiei. Cu bunele si relele (inerente dar minoritare) a pus in miscare un sistem anchilozat. Ca un brat adormit, atunci cand sangele reincepe sa curga prin el, acum auzim de dureri, ace si miscari mai greu de controlat. Sper sa nu ne intoarcem niciodata de unde am plecat. (In acest context mi se par extrem de interesante evenimentele descrise in cartea lui Lucian Boia - Capcanele istoriei - Elita intelectuala romaneasca intre 1930 si 1940! Aflam ca nici atunci lucrurile nu erau tocmai pe roze si eu raman cu intrebarea "cand au fost lucrurile cat de cat pe roze?". Probabil mai multe mai tarziu despre aceasta carte. )

    Sa vedem ce aduce 2012!

    www.pdf24.org    Send article as PDF   

    January 3, 2012   1 Comment

    Calcule politice

    Dupa sesiunea cu magneteii de ieri si ceva mai multa lectura din “Critical mass” de Philip Ball m-am hotarat sa continuui exercitiul de punere a politicii Romanesti actuale in cifre.

    Am presupus ca raspunsurile candidatilor la prezidentiale de pe Busola Politica reprezinta si pozitia partidelor din care provin.  La fiecare intrebare raspunsul poate lua una din valorile (-2, –1, 0, 1, 2).   Astfel la fiecare intrebare se poate defini distanta intre raspunsurile a doi candidati ca diferenta dintre cele doua numere ridicate la patrat.  Insumand la toate cele 22 de intrebari obtinem un numar care ne spune cat de apropiati/diferiti sunt cei doi candidati si prin extindere partidele lor.  Aceste numere le gasiti in figura de mai  jos:

    image

    Interesant mi se pare faptul ca distanta minima la acest nivel este intre Mircea Geoana si Crin Antonescu, distanta maxima intre Crin Antonescu si Traian Basescu.  Per ansamblu distantele pot fi considerate relativ mici avand in vedere ca distanta maxima nu reprezinta decat 45% din distanta maxima posibila (352).  Distanta minima este surprinzatoare avand in vedere ca avem de a face cu doi lideri ai unor partide care ar trebui sa fie polarizantii spectrului politic din punct de vedere doctrinar.

    Putem extinde acest concep al distantei si sa calculam care ar fi configuratia parlamentului care ar asigura echilibrul.  Consideram ca putem avea doar doua tabere in parlament opozitie si putem calcula distanta dintre cele doua tabere.  Procedura e similara celei mai de sus cu diferenta ca valorile din fiecare tabara se aduna, si apoi se face diferenta dintre cele doua valori.  Pentru a avea o reprezentare corecta a reprezentarii parlamentare vom pondera valorile cu proportia din parlament a partidelor (procentele din parlament le-am luat de aici ). Pentru grupul minoritatilor si independenti am considerat ca toate raspunsurile lor sunt egale cu valoarea zero.

    Prin acest procedeu putem obtine o valoare intre 0 (reprezinta situatia cand ambele tabere ale parlamentului sunt egale) si o valoare maxima egala cu 88 (reprezinta un parlament impartit 50%-50% si cu opinii total in opozitie).  Coalitiile favorizate sunt cele care au minimul acestui parametru. Putem avea 7 combinatii prezentate mai jos:

    image 

    Observam ca minimul e obtinut pentru o coalitie PNL+PDL impotriva PSD+UDMR.  Interesant de observat este ca cele mai mici 3 valori sunt obtinute in cazul coalitiei PNL+PDL si alt partid.  Coalitia de facto  din aceste zile  din parlament (PNL+PSD+UDMR) observam ca are o valoare maxima si deci este foarte putin probabil ca sa se reziste pentru mult timp.  Coalitia PDL+PSD observam ca a avut o valoare medie.

    Acest model prezentat mai sus este oarecum simplist. Celor care doresc sa se documenteze pe acest tip de argumentatie le recomand lucrarea: “Optimizing Conflicts in the formation of Strategic Alliances” de R.Florian si S.Galam.

    www.pdf24.org    Send article as PDF   

    November 6, 2009   4 Comments

    Premiul Nobel in Fizica

    Astazi a fost decernat premiul Nobel in Fizica lui

    C.K. Kao pentru cercetarea in transmiterea luminii in fibrele optice

    si

    W.S. Boyle si G.E. Smith  pentru inventia CCD-ului.

    Prima jumatate a premiului sta la baza tuturor comunicatiilor de care ne bucuram din plin astazi. Internetul, telefonia mobila ar fi de neconceput in ziua de astazi fara capacitatea mare de transfer a informatiilor prin retelele de fibre optice care impanzesc astazi planeta.

    Cat despre CCD-uri, acesti detectori matriciali de fotoni,  au ajuns sa fie la baza dispozitivelor foarte uzuale astazi. Este vorba de raspandirea la scara larga a aparatelor de fotografiat digitale, de la cele din telefoanele mobile la cele din camerele profesionale si pana la cele  sateliti si  telescoape.

    Fara aceste doua inventii lumea astazi nu ar arata nici pe departe asa cum o vedem. Va puteti imagina o lume cu un internet a carui viteza e de mii de ori mai mica decat astazi ?  Sau o lume in care fotografia si filmul digital nu ar exista in forma de astazi ?

    Premiul de anul acesta isi gaseste locul natural alaturi de  premiul din 2007 (Fert si Gruenberg)  pentru un fenomen a carui aplicatie permite existenta hard-disk-urilor din ziua de astazi.

    Iata ca la doi ani distanta Comitetul Nobel recunoaste inovatiile care stau la baza revolutiei informationale si sociale.  Personal sunt foarte bucuros pentru aceasta alegere.

    www.pdf24.org    Send article as PDF   

    October 6, 2009   No Comments

    Olimpicii si circul de langa ei

     

    Astazi am aflat cu bucurie ca printre cei 5 medaliati la Olimpiada Internationala de Fizica, unul dintre ei Peter Szerzo este din Sfantu Gheorghe, orasul in care si eu m-am imbolnavit de microbul fizicii. Felicitari Peter, felicitari celorlalti medaliati!

    Articolul din care am aflat aceasta stire se gaseste in Cotidianul cu titlul „Şcoala românească de tâmpiţi“ exportă olimpici de aur la Princeton.

       Titlul din pacate e mai mult decat nefericit. Parca e nascut din vechea propaganda comunista si sincer nu stiu ce doreste sa demonstreze.  Pentru a ilustra ironia acestui titlu o sa exemplific cu o discutie avuta cu un amic strain.  Eu ii marturiseam ca in Romania lipseste o cultura a sportului, oameni care sa iasa in parcuri sa alerge, sa joace diverse jocuri. In general o cultura a unei vieti active din punct de vedere fizic. El mi-a marturisit ca e uimit de acest lucru caci din cate isi aduce el aminte inainte de ‘89 romanii rupeau o caruta de medalii la diverse sporturi.

    O stim si acum, o stiam si atunci :  intre media pe tara si medaliati se intinde un hau de doua universuri si ceva.

    Alta declaratie cel putin ciudata din acest interviu este a profesorului coordonator ar lotului Adrian Dafinei.   El spune despre facultate de fizica din Bucuresti:

    „Facultatea noastră de fizică e excelentă, iar absolvenţii noştri sunt foarte bine plătiţi şi aici, şi în afară. Nu avem noi atâţia absolvenţi de facultate cât ne cere străinătatea să le dăm“.

    Aceasta declaratie mi se pare ciudata.  Prin a doua propozitie, mai mult sau mai putin, se spune ca tot ce inseamna absolventi de fizica  merge la export. Si intr-adevar asa e, majoritatea celor care au terminat fizica pleaca in afara. Dar ceea ce ma ingrijoreaza pe mine e domnul Dafinei nu isi prea pune probleme absorbtiei acestor absolventi in Romania. 

    Intrebarea care se impune e de ce la 20 de ani de la Revolutie inca mai exista reflexul tampit de a face declaratii care nu sunt tocmai conforme cu realitatea. De ce la 20 de ani inca mai auzim declaratii ce aduc aminte de realizarile cincinale ?

    Sunt sigur ca acesti olimpici sunt pe drumul cel bun si Princeton-ul sau orice universitate vestica nu e un moft pentru ei. Cei pentru care ma ingrijorez sunt cei din esalonul 2, 3 , 4 si asa mai departe.   Cum facem ca sa micsoram haul intre ei si olimpici ?

     

    PS (o paranteza):Apropos la examenul de admitere de anul acesta la facultatea de fizica  au fost admisi aproximativ 220 de concurenti si respinsi doar 5.  Ori o scoala in care (din pacate) examenul de admitere e o formalitate e greu de crezut ca e la acelasi nivel cu Princeton. Si da, in apararea Facultatii de Fizica, trebuie sa spun ca prin grupa de limba engleza care se formeaza se incearca si se reuseste o educatie mai intensiva pentru o parte din studenti. Dar totusi per ansamblu nu exista masa critica necesara pentru un invatamant de ceea mai buna calitate.

    www.pdf24.org    Send article as PDF   

    July 30, 2009   3 Comments