Random header image... Refresh for more!

De ce nu pot aplica la ELI-NP

Dupa ce am vorbit ieri seara despre pozitiile de la ELI-NP mai multe persoane m-au intrebat "Aplici si tu la ELI-NP?". M-am uitat peste conditiile de participare la concurs ( pentru senior researcher) si am ajuns la concluzia ca nu indeplinesc criteriile minimale. Criterile minimale anuntate pe situl ELI-NP sunt cele stabilite de OM 6560/2012. Pentru fizica ele includ trei sectiuni. Voi trece in revista conditiile din cele trei sectiuni si vom vedea de ce nu le indeplinesc.

In momentul de fata sunt coautor al 358 de publicatii ale experimentelor D0 si ATLAS, din care 318 publicate, cu un total de 13845 citari. Printre aceste publicatii se afla si publicatia in care se anunta descoperirea bozonului Higgs, ea singura are aproape 700 citari. Aceste informatii sunt usor de verificat pe Inspires facand o cautare dupa numele meu. Am folosit datele de pe pagina indicata mai sus din data de 21 Februarie 2012 pentru calculele criteriilor minimale.

Voi incepe cu sectiunea Activitate de cercetare - A2 -:

Sectiunea A2.1 - Articole in reviste cotate ISI Thomson Reuters si in volume indexate ISI proceedings - pentru fiecare articol se considera scorul de influenta absolut al revistei in care a fost publicat articolul si se normeaza cu numarul efectiv de autori ( in cazul meu acesta este intotdeauna 30 - n-am publicat decat in cadrul colaborarilor cu mai mult de 80 de coautori). Astfel articolul referitor la descoperirea Higgs-ului aduce un scor de influenta (ai) corespunzator Physics Letters B in anul cel mai apropiat de cel al publicarii, adica 1.6 ( scorul de influenta al PLB pe 2010 asa cum este raportat de www.eigenfactor.org) impartit la 30. Calculand suma acestui coeficient pentru toate articolele din lista mea de publicatii obtin suma I=21.3 ( Recunosc ca pentru aproximativ 240 de articole am aplicat doar minimul scorului de influenta din anii in care au fost publicate, corespunzator revistelor in care au fost publicate1 ). Cerinta este I=4 pentru Profesor/CSI si I=2 pentru Conferentiar/CSII. Prin urmare aceasta este o conditie minimala pe care o indeplinesc.

Sectiunea A2.2 - Articole in reviste cotate ISI Thomson Reuters si in volume indexate ISI proceedings pentru care candidatul este prim autor sau autor corespondent. In domeniul fizicii experimentale a particulelor elementare nu exista notiunea de prim autor sau autor corespondent. Acest lucru era corectat in Art.10. Anexa 2 la care se facea referire in Art.5 al OM 4478/2011 :

Art.10: Autorul sau autorii principali ai unei publicatii se considera a fi oricare dintre urmatorii: [...]
e) toti autorii publicatiei, in cazul in care, conform practicii din domeniu, ordinea autorilor unei publicatii este cea alfabetica si nu reflecta contributia lor la publicatie, pentru publicatii din urmatoarele domenii:[...] (iii) fizica experimentala a energiilor inalte;

.

Ori Art.5 al OM 4478/2011 a fost abrogat prin OM 6560/2012 si cu acest articol a fost abrogata si aceasta anexa referitoare la definitia primului autor. Prin urmare, avand in vedere specificitatea domeniului de activitate la sectiunea A2.2 pot contabiliza 0 articole si prin urmare cu P=0 nu indeplinesc conditiile minimale ( P=3 pentru Profesor/CSI si P=1.5 pentru Conferentiar/CSII).

Sectiunea A3 - Recunoastere si impactul activitatii- in aceasta sectiune se aduna numele de citari in jurnale ISI ale articolelor publicate si se normeaza la numarul de autori efectivi. In cazul meu am evaluat acest coeficient a fi cel putin C=337. Prin urmare indeplinesc criteriul minimal C=35.0 pentru Profesor/CSI si C= 17.5 pentru Conferentiar/CSII.

Revenind la prima sectiune A1 - Activitatea didactica si profesionala - observ ca nu indeplinesc nici unul din criterile minimale. Astfel, in aceasta sectiune ( aparuta in OM 6560/2012 neexistand conditii similare in OM 4478/2011) se considera A1.1.1 - Carti/capitole ca autor; A1.1.2 - Carti/capitole ca editor; A1.2.1-Manuale didactice; A1.2.2 - Indrumatoare de laborator/aplicatii ( cu conditii minimale: Profesor -min 2, prim autor; Conferentiar -min 1, coautor) A1.3 - Brevete de inventie; A1.4 - Coordonare de programe de studii, organizare si coordonare de formare continuua si proiecte educationale. Granturi/proiecte de cercetare in valoare de peste 100000 Euro, castigate prin competitie - cu restrictie la pozitia de director/responsabil in acestea din urma. Nici la acesta sectiune nu indeplinesc nici un punct. Personal nu imi este clara importanta acestei sectiuni deoarece nu reflecta activitatea stiintifica ci, mai degraba, activitatea didactic-birocratica a candidatului.

Concluzionand - indeplinesc criteriile referitoare strict la activitatea de cercetare si recunoastere stiintifica (mai putin partea referitoare la publicatii ca prim autor care nu are cum sa se aplice unei persoane cu activitate doar in fizica experimentala a energiilor inalte).

Sa vedem cum as fi indeplinit aceste criterii daca OM 6560/2012 nu ar fi fost semnat.

Criteriile din OM 4478/2011 erau cam aceleasi cu diferenta ca se iau in considerare doar articolele/citarile din jurnale care au un scor de influenta absolut mai mare decat 0.3. Factorul I ar ramane acelasi cu cel mai de sus in cazul meu I=21.3. Numarul de citari probabil ca s-ar modifica si voi considera cazul in care acesta s-ar reduce la jumatate, respectiv C=168. Factorul P ( publicatii), luand in considerare definitia din Art.10 din Anexa 2 a OM 4478/2011 ar fi, in cazul meu, cel putin P= 500. Toti acesti factori sunt cu mult peste cei prevazuti in conditiile minimale pentru Profesor I=5, C=40 si P=5.

Observam ca in urma OM 6560/2012 nu mai indeplinesc conditiile minimale pentru CSII iar inainte le indeplineam chiar pe cele de Profesor. Opinia generala pe care am auzit-o dupa introducerea criteriilor minimale de catre Daniel Funeriu a fost ca acestea sunt mult prea stricte. Observam insa ca, din contra, criteriile modificate de Ecaterina Andronescu sunt mult mai restrictive ( in ciuda relaxarii scorului de influenta absolut care se ia in considerare, si a scaderii tuturor coeficientiilor minimali I,C,P ). Aceste noi restrictii sunt introduce fie prin abrograrea Anexei care adresa specificitatiile unor domenii ( in cazul de fata fizica experimentala a energiilor inalte ), fie prin introducerea unor criterii didactice si admistritive pe care nu se pune accentul in tariile in care eu mi-am desfasurat activitatea profesionala pana acum. Aceste ultime criterii sunt de fapt, in opinia mea, protectioniste fata de cercetatorii din afara si incurajeaza producerea de carti pentru a acoperi aceste criterii minimale. In plus, o carte de specialitate trebuie scrisa la apogeul carierei cand persoana are cea mai larga viziune asupra unei arii de cercetare si nu pentru a bifa criterii minimale impuse fara prea multa gandire.

Daca ati avut rabdare sa cititi pana aici, veti intelege de ce nu pot aplica la ELI-NP cercetatori asemenea mie. Mai grav este insa ca pentru a deveni Conferentiar sau Profesor in Romania trebuie sa-mi intrerup cercetarea pentru a scrie cateva articole de mana a doua in niste ISI-uri doar cu numele ca sa bifez niste casute facute de unii care n-au idee ce inseamna cercetarea in domeniul fizicii experimentale. M-apuc sa scriu....

PS: Pentru cei doritori de senzatii tari atasez fisierul pe care l-am folosit pentru a calcula indicii citati mai sus. Coeficienti_2013

  1. majoritatea articolelor publicate in Physical Review Letters - ai minim = 3.3, Physical Letters B cu ai min = 1.4 []
www.pdf24.org    Send article as PDF   

February 21, 2013   1 Comment

Higgs - Fermilab

Astazi la Fermilab a avut parte primul seminar din cele anuntate de mine intr-un post anterior.

Mai jos putem vedea rezultatul prezentat de colaborariile CDF si D0 de la Fermilab. [Articol complet combinatie ]

Pentru ca acesta este genul de imagini care va mai fi vazut zilele acestea (cel putin de cei interesati cat de cat in problema) o sa ma straduiesc sa-l explic. Prima data sa mentionam ca bozonul Higgs este asteptat sa apara in coliziunile proton - antiproton de la Fermilab cu o anumita frecventa, cam intr-o ciocnire din 10^12 (10 urmat de 12 zerouri ). Numim in fizica aceasta probabilitate de aparitie a unei reactii sectiune eficace. Avand in vedere ca producerea bozonului Higgs este o necunoscuta si nu stim daca in Natura se realizeaza o teorie preferata, pe care noi o numim Model Standard, sau o alta teorie pentru a ne usura munca ne raportam la sectiunea eficace din Modelul Standard (SM in imagine). Astfel in imaginea de mai sus pe axa Oy avem raportul dintre sectiunea eficace pe care o determinam experimental si cea pe care Modelul Standard o produce (linia neagra din imaginea de mai sus). [Lucrurile sunt un pic mai complicate dar prefer sa nu intru adanc in detalii. Pe scurt sectiunea eficace care apare in plotul de mai sus este sectiunea eficace maxima care poate fi exclusa cu un nivel de confidenta de 95%. Pentru detalii va rog cititi acest articol]. Pe axa Ox avem masa ipotetica a bozonului Higgs.

Daca linia neagra coboara sub 1 inseamna ca in acea regiune bozonul Higgs (de tip Model Standard) este exclus.
In plotul de mai sus Tevatronul exclude bozonul Higgs cu mase intre 100-103 GeV si 147-180 GeV. Ariile hasurate sunt excluse de experientele de la CERN si doar ariile albe mai sunt permise pentru bozonul Higgs.

In acelasi plot vedem o alta linie neagra intrerupta care ne arata unde ne asteptam ca acest raport de sectiuni eficace sa pice in cazul in care nu avem un semnal (adica nu exista particula higgs). Ceea ce vedem in figura de mai sus este ca in intervalul 115-140 GeV linia neagra se indeparteaza foarte mult de linia neagra punctata. Altfel spus in acel interval observam un exces semnificativ fata de ipoteza nula (fara particula Higgs).

Intrebarea este cat de semnificativa este acest exces. In limbaj de specialitate semnificatia este data in termeni de sigma (provine din distributia normala - v figura de mai jos).

Sa incercam sa explicam. (Va rog rezistati prin paragrafele scrise in italic sau faceti un salt mortal pana la "Prin definitie...").

Sa luam o moneda si sa o aruncam de multe ori .... sa zicem 10 000 . Ne asteptam ca moneda sa pice pe fata cu stema de aproximativ 5000 de ori (nu este un numar fix). Repetand experimentul de foarte, foarte multe ori vom obtine o gausiana cu centrul la 5000. Probabilitatea ca sa arunc moneda de 10 000 de ori si sa obtin un numar mai mare de 6000 de steme este foarte mica. In plus daca repet experimentul cu o alta moneda si obtin tot valori in jur de 6000 e foarte probil ca noua moneda sa fie "incarcata". Probabilitatea de a avea o moneda adevarata care cade in acest rezultat foarte improbabil este evaluata in "sigma" unde 1 sigma reprezinta o probabilitate 31% (adica 31% dintre masuratori cad in afara intervalului 1 sigma), 2 sigma 4.5%, 3 sigma 0.269%, 4 sigma 0.0063% , 5 sigma 0.000057%. Fara a intra in detalii 1 sigma in cazul experimentului de mai sus inseamna 50. Deci 5050 este la 1 sigma de medie, 5100 la 2 sigma si asa mai departe.

Aceasta este probabilitatea ca o moneda normala sa dea un rezultat "anormal" (departat de 1/1) si masura departari este masurata in a fi intervalului n-sigma. Din cauza ca ne punem intrebarea a fi mai mare sau egal cu 7000 atunci va trebui sa impartim probabilitatile de mai sus la doi. Oricum observam ca 6000 este la 20 sigma (20 x 50) departare de media distributiei iar probabilitatea ca aruncand o moneda corecta de 10000 de ori si a obtine 6000 de steme este 1.718E-14, adica 1/58207217694994.

Prin definitie in fizica particulelor elementare sunt importante probabilitatile 3 sigma (1/740) si 5 sigma (1/3,500,000) care corespund probabilitatii pentru o evidenta respectiv pentru descoperire. (In exemplu de mai sus ar corespunde la 5150 si 5250 steme obtinute.)

In graficul de mai sus linia neagra intrerupta reprezinta media aruncarilor cu moneda (ipoteza nula -nu exista Higgs) iar linia neagra continuua reprezinta rezultatul obtinut la un singur experiment. Avand in vedere ca linia continuua este la 2.5 sigma de linia intrerupta in jurul masei de 115 - 130 GeV , probabilitatea ca ipoteza nula sa fluctueze pana la ipoteza Higga este aproximativ 1/100. Putem spune ca exista un exces semnificativ care ar putea sa fie interpretat drept cauzat de bozonul Higgs.

In mod clar este nevoie de mai multe rezultate pentru a declara ca bozonul Higgs exista. Zvonurile sunt incurajatoare ! Ramane sa vedem Miercuri dimineata ce se va anunta la seminarul de la CERN.

PS: imi dau seama ca postarea este un pic prea tehnica. Va rog nu ezitati sa puneti intrebari prin intermediul comentariilor.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

July 3, 2012   No Comments

Musai de urmarit !

June 28, 2012   1 Comment

Dintr-un an in altul

Am ajuns si in 2012....

Tie cititorule doresc sa-ti urez un an 2012 cat mai bun si iti multumesc ca m-ai citit in anul ce a trecut.

Ce a insemnat pe scurt anul 2011 ?

Din punctul meu de vedere a fost un an foarte bun pentru stiinta. Din domeniul meu de activitate au fost 3 stiri care au tinut primele pagini ale ziarelor:

  • Accidentul Nuclear de la Fukushima -- a fost un eveniment extrem de trist prin pagubele produse. In functie de tabara intrebata accidentul a aratat ca reactoarele sunt mai sigure decat erau o data sau ca nu sunt suficient de sigure. Din punctul meu de vedere este unul din evenimentele importante deoarece a readus pe masa problema producerii energiei, modului de producere a energiei si siguranta reactoarelor nucleare. Buna sau rea energia nucleara face parte din viata noastra si imi e greu sa cred ca o putem inlocui in urmatorii ani.
  • Masurarea vitezei neutrinilor de catre OPERA -- este sau nu este mai mare decat viteza luminii ? Nu conteaza! Importanta acestui rezultat este ca a aprins atat opinia publica cat mai ales pe cercetatori. Datorita acestui rezultat am aflat detalii despre sincronizarea timpului prin sisteme GPS, despre masurarea cu precizie mare a distantelor si cum 60ns pot produce o furtuna. Acest rezultat este un Memento mori pe care ar trebui sa-l avem permanent in minte cand discutam despre stiinta.
  • Rezultatele de la CERN/ LHC -- LHC-ul a functionat cu mult peste asteptari anul acesta. A fost prezent des in presa si rezultatele de la experimente ne-au lasat, inca, in tensiune. N-am avut parte de nici o descoperire majora. Bosonul Higgs a fost impins intr-un interval de masa din ce in ce mai mic dar nu a fost descoperit sau exclus. In mod sigur o sa auzim foarte des despre LHC si in noul an!
  • Aceste stiri, dar si altele, cred ca au impins stiinta un epsilon mai in fata in media.

    Pe plan mioritic cred ca cea mai important eveniment a fost noua Lege a Educatiei. Cu bunele si relele (inerente dar minoritare) a pus in miscare un sistem anchilozat. Ca un brat adormit, atunci cand sangele reincepe sa curga prin el, acum auzim de dureri, ace si miscari mai greu de controlat. Sper sa nu ne intoarcem niciodata de unde am plecat. (In acest context mi se par extrem de interesante evenimentele descrise in cartea lui Lucian Boia - Capcanele istoriei - Elita intelectuala romaneasca intre 1930 si 1940! Aflam ca nici atunci lucrurile nu erau tocmai pe roze si eu raman cu intrebarea "cand au fost lucrurile cat de cat pe roze?". Probabil mai multe mai tarziu despre aceasta carte. )

    Sa vedem ce aduce 2012!

    www.pdf24.org    Send article as PDF   

    January 3, 2012   1 Comment

    NeDescoperirea bosonului Higgs

    Fiindca si presa romaneasca a preluat fara nici o urma de gandire stirile internationale ma simt nevoit sa spun ca bosonul Higgs, sau Particula lui Dumnezeu, sau orice alta particula nu a fost descoperita!

    Tot valul de presa a fost iscat de postarea titlului unei note interne ATLAS (unul din experimentele de la CERN) pe blogul lui Peter Woit. Titlul notei interne a fost publicat contrar politicilor de evaluare interna a rezultatelor experimentelor de mari dimensiuni. Prin aceste politici orice rezultat al experimentului devine public doar dupa o evaluare atenta in interiorul colaborarii.

    In plus, fara a intra in detalii, pentru ca un rezultat sa fie clasificat drept descoperire e nevoie de ceea ce numim 5[\sigma]. Nota scursa nu atinge decat 4[\sigma] prin urmare nu poate fi clasificata decat cel mult o evidenta (pentru care e necesar 3[\sigma]).

    Iar cei care spun ca, de fapt, rezultatul e acolo dar e tinut la secret nu stiu ca unele din aceste rezultate pot disparea datorita adaugarii unor erori sistematice in procesul de evaluare interna, erori ce nu au fost considerate in versiunea initiala a analizei. De fapt procesul de review intern este initiat pentru a fi siguri ca nu vorbim despre un artefact, ci ceea ce vedem exista cu adevarat. Pana la publicare orice rezultat este supus la o serie de teste pentru a evalua validitatea lui.

    Prin urmare nimic nu a fost descoperit, si avem de a face cu un bulgare de zapada crescand, bulgare ce pornit de la ceea ce, pana la urma, nu pot fi considerate decat zvonuri.

    www.pdf24.org    Send article as PDF   

    April 26, 2011   1 Comment