Random header image... Refresh for more!

Dr. Funeriu fata in fata cu reforma

Am salutat numirea domnului Funeriu ca ministu al educatiei. Din pacate, de cand a fost numit in aceasta pozitie, tot ce am auzit din directia educatiei a fost referitor la cele 15.000 de posturi care trebuie reduse.

Aceasta decizie e oarecum mostenita se pare de la interimarul in educatie Boc.  Si pentru ca sa fim corecti este ceva asteptat avand in vedere ca in Raportul prezidential pentru educatie (p.18) se vorbeste de un excedent de 50.000 de profesori, excedent provocat de modificarile demografice.  Avand in vedere ca perioada inclusa in acest raport este 2008-2013  e de asteptat ca la jumatatea perioadei reducerea sa fie de jumatate, adica 25.000. Ori din cate am inteles eu in 2009 a existat o reducere de 15.000 si in 2010 e preconizata o reducere de 15.000 prin urmare in concordanta cu numerele preconizate de Raportul prezidential. Exista o diferenta de 5000 de posturi care poate fi considerata sau nu reprezentativa. Oricum aceste numere ar trebui privite si din perspectiva modificarilor numarului de elevi, cifre pe care eu nu le am.

Faptul ca sindicatele se opun la aceasta decizie este de inteles. Este de datoria lor sa apere interesele celor care lucreaza in educatie. In mod clar o sa fie si persoanae care o sa ramana fara locuri de munca in acest proces. Dar la fel de bine in sistem exista o groaza de persoane absolvente de facultati, cu pregatirea pedagogica necesara pentru a preda si care ocupa pozitii de suplinitori din cauza sistemului definitivatului.  In ultima instanta ministerul educatie face diferentiere salariala intre doua persoane care fac aceeasi munca unul avand “norocul” sa fie definitivat altul neavand acest noroc.

Personal consider ca examenul de definitivat, titularizare, etc.  sunt o palma pe fata celor care doresc sa acceada in sistemul educational.  Pe de o parte cei care intra in aceste examene trebuie sa posede o diploma universitara si sa fi absolvit un modul pedagogic, si prin urmare toti candidatii au atestarea ministerului ca au cunostiintele necesare pentru a preda, iar pe alta parte acelasi minister nu are incredere in propriile diplome si mai cere o examinare proprie in momentul in care oamenii incearca sa intre in sistem.

Ca sistemul educational nu este performant o stim. In plus ar trebui sa fie clar pentru toti actantii in proces ca trebuie eficientizat sistemul cat mai mult, si sindicatele, parintii si ministerul sa fie locomotivele schimbarilor. As prefera sa se treaca peste discutia insipida de reducere cu 15.000 de posturi in invatamantul preuniversitar si sa se inceapa sa se discute despre cresterea calitativa din sistem (si o intrebare serioasa pe care i-o adresez Dlui Funeriu daca se intampla sa citeasca aceste randuri este : Cate din aceste posturi vor fi eliminate in zona Ministerului in departamentele privind invatamantul preuniversitar ? Si daca tot suntem la acest subiect, cum se va trece la eficientizarea ministerului si reducerea personalului la nivel de minister si inspectorate? )

Si daca tot reiese mai pe fata sau nu ca problemele cele mai mari sunt in mediul rural in acest moment, as dori ca din Februarie ministerul sa discute si sa gandeasca politici de crestere a nivelului educatiei in mediul rural.  Diferenta de nivel si de sanse e imensa intre mediul urban si rural. Daca e nevoie de o revolutionare a invatamantului romanesc aceasta trebuie facuta in mediul rural si as vrea sa aud toata lumea cum urla despre aceast lucru.  Si atat ministerul, cat si sindicatele, cat si parintii trebuie sa se preocupe (sa nu doarma noaptea ar fi ideal!) ca sa gaseasca o solutie ca elevii din mediul rural sa aiba acces la o educatie de acelasi nivel calitativ ca si elevii din mediul urban.  (Si da asta e punctul 7 din Pactul pentru educatie).

In orice caz daca domnul Funeriu va discuta cu sindicatele pana in Iulie referitor la  reducerea celor 15.000 de posturi, in Septembrie vom avea ceea mai buna disponibilizare poisibila. Insa care va fi pretul platit? Va fi inca un an pierdut pentru educatie ? Ceea ce vreau sa spun este ca aceste discutii trebuie trecute la nivel de grupuri de lucru. Ca a chema inspectorii scolari si sindicatele la minister nu inseamna descentralizare ci e cel mai bun semn de re-centralizare. Ca e de asteptat si reducerea de posturi din universitar  si sunt curios cum se va proceda aici! Ca Dl. Dr. Funeriu trebuie sa realizeze cat mai repede ca educatia romaneasca poate castiga doar daca se ocupa sa reformeze educatia ( pe baza Pactului si a Raportului ) si nu daca dumnealui isi pierde vremea in discutii tehnice de tipul inchidem o scoala in Cucuietii din deal sau   in Pomestii din vale? (Exagerez aici, dar cred ca e nevoie de descentralizare si oricum aceste decizii sunt mai bine luate la nivel de inspectorate decat la nivel de minister.)  Si inca o data ma intorc la universitar e de asteptat ca ministerul sa continuue ceea ce a inceput in privinta fabricilor de diplome universitare atat private cat si de stat. Si da mai e cercetarea, care cu fondurile pe care le are trebuie sa ne asiguram ca banii sunt folositi in cel mai bun scop.

Problemele sunt in orice caz multe si cei care doresc pastrarea statusului quo in sistem vor face tot ce pot sa faca din problemele tehnice armasar si astfel a deturna atentia si timpul ministerului de la o reforma reala (si asteptata!!!) spre alte arii periferice astfel incat “ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale..”.  Sper ca in curand se va trece de la discutii de detalii la discutii de viziune, si Dr. Funeriu va trece pe o pozitie fata in fata cu reforma, lasand pe altii sa numere steagurile din sistem.

PS: Fiind in Romania am observat doua, trei conferinte de la Ministerul educatiei. Mi-a atras atentia o doamna care facea ordine cu toti cei prezenti in sala de conferinte a ministerului. Cu un ton mai degraba nepoliticos ea era ceea care taia si spanzura pe acolo. Mie nu mi-a placut atitudinea acestei persoane.  In plus ea este dovada vie ca oricine ar fi ministru unele lucruri nu o sa se schimbe niciodata.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

January 13, 2010   2 Comments

Dan Ariely – despre reformarea educatiei

 

Predictably Irrational al lui Dan Ariely este o carte care merita citita. Citind-o ramai cu un sentiment ciudat. Tot ce credeai ca numesti rational in gandirea ta e darama incet si sigur.  In capitolul patru din aceasta carte el pune in discutie diferenta dintre normele sociale si normele de piata.  De ce ai ajuta un amic la mutat pe gratis dar nu pentru 1 Leu?  Mai pe larg in acest clip:

 

  

 

In sfarsitul capitolului pune in discutie o posibila modalitate de reformare a invatamantului. Mai jos gasitit traducerea facuta de mine":

 

Sentimentul meu pana acum este ca testarea standardizata si salarii bazate pe perfomanta imping probabil educatia de la norme sociale la norme de piata. Statele Unite deja cheltuiesc mai multi bani per student [n. a se intelege si elev] decat orice alta societate vestica. Ar fi inteligent sa adaugam si mai multi bani? Acelasi rationament se aplica si testarilor: deja testam destul de frecvent, si cresterea frecventei testarii e putin probabil sa duca la imbunatatirea calitatii educatiei.

Cred ca un raspuns se gaseste in aria normelor sociale. Cum am invatat in experimentele noastre,  premiile financiare au un efect limitat - normele sociale sunt fortele care pot face diferenta pe termen lung.  In loc sa ne concentram atentia profesorilor, parintilor, si elevilor pe rezultatul testelor, salarii, si competitie, ar fi probabil mai bine sa sadim in noi toti simtul  unui scop, a unei misiuni si a mandriei in educatie.  Pentru a realiza acestea nu putem lua calea normelor de piata. Beatles au proclamat cu ceva timp in urma “Can’t Buy Me Love” [. Nu-mi poti cumpara dragoste] si asta se aplica si la dragostea de a invata – nu o poti cumpara; si daca incerci, s-ar putea sa o alungi.

Deci cum putem imbunatatii sistemul educational? Ar trebui sa regandim curicula scoalara , si sa o punem in legatura mai evident cu scopuri sociale ( eliminarea saraciei si crimei, cresterea drepturilor umane, etc), cu scopuri tehnologice (cresterea economisirii energiei, exploararea spatiului, nanotehnologie, etc.) si cu scopuri medicale (tratament pentru cancer, diabet, obezitate, etc )  de care ne pasa ca si societate. In felul acesta elevii, profesorii si parintii s-ar putea sa vada scopul larg al educatiei si sa devina mai entuziasti si motivati.  Ar trebui sa lucram puternic si in a face educatie un scop in side, si sa nu mai confundam numarul de ore elevii il petrec la scoala cu calitatea educatiei pe care o primesc. […] Nu sugerez ca porning o pasiune sociala pentru educatie este simpla; dar daca reusim in a realiza asa ceva, castigul s-ar putea sa fie imens.

Concluzia care o pot trage e ca in situatia invatamantului din Romania o reforma pur financiara a sistemului nu este de ajuns. Ba chiar s-ar putea sa nu aiba nici un efect. Sistemul in ansamblu are nevoie de o renastere si o forta care sa fie forta motrica a acestei renasteri.

 

PS:  Autorul a avut o abordare de marketing pe care nu am mai intalnit-o referitoare la aparitia versiunii revizuite si imbunatatita a cartii lui Predictably Irrational.  Cei care au cumparat editia veche trebuiau doar sa scrie un mail pentru a primi cele 3 capitole cu modificarile cele mai importante. Aceasta abordare aduce aminte mai degraba de upgrade-ul de software. Pentru cei care doresc gasesc mai multe detalii   pe blogul autorului.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

July 31, 2009   2 Comments

Criza si universitatiile

Era normal ca si universitatiile sa se confrunte cu mult titrata criza. In presa au aparut indicii cum ca Ministerul Educatiei nu mai vireaza sumele pentru salarii la diferite universitati. In acest context universitatiile au inceput sa reactioneze. Universitatea Bucuresti gandeste totul la nivel de facultate. Adica cati bani are fiecare facultate si de cati are nevoie, ce e lipsa este egal cu numarul de posturi care trebuie reduse. Din aceasta decizie lipseste cu desavarsire orice criteriu referitor la performanta.
Concluzia mea e ca Universitatea Bucuresti e condusa pe principiu banii ii impartim pe caprarii, performanta e cu totul altceva.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

July 10, 2009   No Comments