Random header image... Refresh for more!

Cicluri istorice si societatea civila

In mai anul trecut scriam un articol destul de maricel in care incercam sa argumentez ca in Romania societatea civila nu mai exista. Cu titlul Societatea civica romana in coma profunda! articolul era un semnal de alarma la primul raport CUC referitor la proiectul Universitati Curate.

Atunci ca si acum reprosez societatii civile romane faptul ca nu mai este o voce verticala, ci in decursul tratativelor si conferintelor cu clasa politica romaneasca, aceasta societate civila, care initial a fost revolutionara, s-a perimat intr-o corcitura incovoiata, care de multe ori incearca sa isi justifice prezenta.

In filosofia istoriei Giambattista Vico in Scienza Nuova a lansat ideea (cred eu corecta) a dezvoltarii civilizatiilor in trei cicluri : divin , eroic si uman. O civilizatie creste din stadiul incipient divin pana la maximum pe care il poate atinge (eroic) ca apoi sa se prabuseasca in stadiul uman.

Cum societatea civila nu e iertata de plugul timpului si aceasta se supune acestor cicluri. Si acest fenomen se vede foarte bine in Romania de astazi in care dupa o perioada eroica, in care societatea civila a reusit sa mobilizeze societatea in ansamblu in delimitarea fata de trecutul comunist si o aliniera la principiile democratice ale societatiilor moderne, ne aflam intr-o perioada umana in care insusi societatea civila priveste in urma la epoca ei glorioasa. Dar privind in urma uita ca nu mai este ceea ce era, ca nu mai are verticalitatea si spiritul justitiar care obisnuia sa il aiba. Extremismul revolutionar s-a transformat incet in decursul anilor in chemari la negocieri si promovarea nu a binelui absolut ci a raului cel mai mic. (Va recomand articolul lui Andrei Plesu din Dilema Veche din 05 Iulie 2009 cu titlul "Una, alta"... in care se discuta problema alegerii raului cel mai mic)

Si venind sa imi confirme aceasta idee de cicluri in societatea civila e un paragraf dintr-o carte care mi-a cazut mai mult din intamplare in mana saptamana trecuta. "Opiniile sincere si pernicioase ale unui rau patrit" de Nicolae Iorga este o nestemata istorica si as spune o lectura obligatorie pentru cel interesat de Romania de astazi. Iata in aceasta carte opinia lui Iorga asupra Junimii din anul 1900.

Timp de vreo douazeci de ani, junimistii, deveniti mai tarziu un important grup politic, au stapanit situatia literara din tara. Cauza lor triumfase definitiv: directia lor intelectuala era urmata, scriitorii lor erau imitati, limba si chiar ortografia lor erau adaptate.[....]

Apoi junimistii imbatranira; ei isi crezura prea devreme implinita misiunea cand mai erau atatea de facut... Luati de politica, de grijile vietii practice, ei dezertara unul dupa altul. Moartea venind, le rari randurile. Multi, desigur dezgustati, parasira meseria literara, care nu era decat o lunga predica in desert.[op.cit. p121-122; Ed. Humanitas 2008]

Izbitor! Izbitoare pana si perioada de 20 de ani! Eu nu vad inlocuitorul "Junimii" societatii civile actuale.

E criza generala, moncher!

www.pdf24.org    Send article as PDF   

1 comment

1 Alin { 07.17.09 at 11:08 am }

Dragă Luci,

Interesantă temă. Din păcate eu aș fi mai dur în ce privește societatea civilă românească. Societatea civilă românească are două tipuri de participanți, utopiștii și ariviștii. Din păcate nu există nici o corelație între calitatea intelectuală și apartenența la una din cele două categorii. Mult prea multe nume sonore din societatea civilă nu au făcut altceva decât să se folosească de ea pentru a sta la masă cu regele sau a face afaceri cu statul. Dilema Veche sau Academia Cațavencu, cei doi poli ai societății civile, cel intelectual și cel militant, au fost reduse de multe ori la instrumente de apărarea unor ariviști ce scriu prin paginile lor.
Faptul ca anumiți membrii ai societății civile au fost foarte vocali, iar acum nu mai zic nimic, sau reprezinta piloni morali ai anumite clase politice, mă face să cred că vocalitatea lor a fost numai un mijloc de a obține o editură la un pret mic de la stat, un post public bine renumerat ...
Personal mă simt înșelat de acești indivizi.

Alin

PS
stadiul divin și eroic al unei civilizații, cu tot respectul pemtru autor, mi se pare o simplă masturbație intelectuală.

Leave a Comment