Random header image... Refresh for more!

La colectiva stiintifica !

Gabi Istrate atrage atentia asupra a doua articole referitoare la "colectivizarea stiintifica". Andrei Plesu a aflat despre un articol cu 81 de cercetatori si se arata oripilat de acest aspect. Vintila Mihailescu spune ca n-ar fi chiar asa de rea colectivizarea (desi admite si el ca 81 ar fi cam multi).

Daca la 81 de persoane se vorbeste de colectivizare stiintifica atunci ATLAS si CMS, doua dintre experimentele de la CERN, sunt Mega-giga-ultra-peta-tera- colectivizari stiintifice. Fiecare dintre cele doua colaborari au un numar de aproximativ 3000 de cercetatoric are semneaza colectiv articolele experimentelor. Si ca sa-i ingrozeasca atat pe Andrei Presu cat si pe Vintila Mihailescu aceste articole nu au un autor principal. Plesu spune ca marile idei se nasc in mintea unei singure persoane si nu intr-un "hei-rup colectiv". Citatul exact fiind "Nici legea gravitaţiei, nici teoria relativităţii, nici mecanica cuantică – şi cu atît mai puţin marile sisteme filozofice sau marile performanţe hermeneutice – n-au survenit la capătul unui hei-rup colectiv, al unui Bumbeşti-Livezeni academic." Ceea ce ne arata insa domnul Plesu e ca a ramas cu stiinta pe la 1910. Daca e sa ne uitam la ceea ce inseamna fizica particulelor elementare vom vedea ca avem de-a face cu un hei-rup colectiv, un hei-rupism la mai multe facilitati experimentale, culminat cu experimentele de la CERN, dar si un hei-rupism in partea teoretica a domeniului. Bineinteles ca pot fi identificati cativa oameni care au avut ideile generale si care au pus bazele teoriei, dar fara calcule de precizie care au durat cateva decenii bune teoria n-ar fi ajuns sa fie testata la un asemenea nivel de precizie.

Pana una alta colectivizarea stiintifica ( desi nu explicit inscrisa in articolele stiintifice) a existat si exista in multe domenii. De exemplu explorarile NASA pe Luna si Marte n-ar fi fost posibile fara un colectivism stiintific in spatele lor. Chiar as intreba care e acel om in mintea caruia s-a nascut calatoria pe Luna ? Alte exemple sunt in efectuarea hartii genomului uman si a mai noului proiect de simulare a creierului uman.

Din punct de vedere uman e clar ca o singura persoana nu poate efectua de una singura programele descrise mai sus. Din punct de vedere social e clar ca unele persoane au rol de conducatori in aceste grupuri, dar acest lucru nu inseamna ca renunta la cunostiintele academice. Nu poti lua decizia alocarii de resurse finite decat daca stii foarte bine domeniul in care aceste resurse sunt alocate.

Am lucrat toata viata intr-un colectiv si eu unul nu pot intelege argumentele acestea de genul "o idee trebuie sa apartina unei persoane". Am vazut de atatea ori cum noi idei apar in urma discutiilor in aceste colective, cum doua minti sunt mai bune decat una singura, si cum intr-o discutie se construieste stiintific. Personal nu pot intelege aceasta aversiune catre niste colaborari ( chiar foarte mari). Sa fie ca am trait toata viata intr-un colhoz si nu-mi pot imagina si alta viata ? Sau se intampla sa traiesc in viitor ?

   Send article as PDF   

2 comments

1 Scietific Utopias — Picatura de Fiere { 06.25.13 at 11:48 pm }

[...] La colectiva stiintifica ! [↩] [...]

2 Gold Price { 07.08.13 at 1:58 pm }

Daca la 81 de persoane se vorbeste de colectivizare stiintifica atunci ATLAS si CMS, doua dintre experimentele de la CERN, sunt Mega-giga-ultra-peta-tera- colectivizari stiintifice. Fiecare dintre cele doua colaborari au un numar de aproximativ 3000 de cercetatoric are semneaza colectiv articolele experimentelor. Si ca sa-i ingrozeasca atat pe Andrei Presu cat si pe Vintila Mihailescu aceste articole nu au un autor principal. Plesu spune ca marile idei se nasc in mintea unei singure persoane si nu intr-un "hei-rup colectiv". Citatul exact fiind "Nici legea gravitaţiei, nici teoria relativităţii, nici mecanica cuantică – şi cu atît mai puţin marile sisteme filozofice sau marile performanţe hermeneutice – n-au survenit la capătul unui hei-rup colectiv, al unui Bumbeşti-Livezeni academic." Ceea ce ne arata insa domnul Plesu e ca a ramas cu stiinta pe la 1910. Daca e sa ne uitam la ceea ce inseamna fizica particulelor elementare vom vedea ca avem de-a face cu un hei-rup colectiv, un hei-rupism la mai multe facilitati experimentale, culminat cu experimentele de la CERN, dar si un hei-rupism in partea teoretica a domeniului. Bineinteles ca pot fi identificati cativa oameni care au avut ideile generale si care au pus bazele teoriei, dar fara calcule de precizie care au durat cateva decenii bune teoria n-ar fi ajuns sa fie testata la un asemenea nivel de precizie.

Leave a Comment