Random header image... Refresh for more!

Despre Evaluari ( cu si fara Gauss)

Nu mi-am imaginat ca o sa fie atatea reactii la articolul meu referitor la notele de la Evaluarea Nationala. Numarul de comentarii ( atat aici ci cat si pe articolele care fac referire la articolul meu) arata ca modalitatea de examinare este un subiect foarte fierbinte.

Din prisma comentariilor primite, observ ca nu este clar rolul examenelor de absolvire. De fapt de ce se dau aceste examene ? Raspunsul la intrebare trebuie cautat in faptul ca pentru a compara un elev din scoala X cu unul din scoala Y e mai bine sa ai o evaluare comuna pentru amandoi. Din cauza ca acestia au profesori diferiti sunt greu de comparat notele din anii de studiu. Pe de alta parte pentru a-i compara ar trebui sa existe o scala pe care elevii din partea superioara a ei sunt cat se poate de rasfirati pentru a putea fi departajati.
Mi se pare nerealist ca in cazul repartizarii la licee sa existe licee in care diferenta dintre primul intrat si ultimul intrat sa fie 0.23 puncte (la un numar de 261 de inscrisi).

Tot din graficul de mai sus se vede ca exista o diferenta foarte mare intre notele de la Evaluarea Nationala si media din anii de gimnaziu. In tot intervalul 7-9.99 vedem ca media la admitere este mai mare decat nota ma Evaluarea Nationala. Acest lucru nu poate insemna decat o inflatie in notarea de la clasa ( sau introducerea unor materii care nu fac altceva decat sa creasca media).

In acelasi timp observam ca din cei 33000 de elevi care au la Evaluarea Nationala note sub 5 cand se ia in considerare si media din liceu mai raman doar 7000 cu media sub 5. O reducere cu 80% a celor care s-ar situa sub 5 nu cred ca este normala! 5 este nota care atesta ca un elev si-a insusit cunostintele minimale in cursul gimnaziului, iar aceste cunostinte minimale ar trebui sa corespunda unui 5 la evaluarea nationala. E de inteles ca o medie mai mica decat 5 nu se poate ( ar insemna repetarea anului) iar candidatii n-ar trebui sa intre decat dupa ce si-au insusit cunostintele minimale, deci in cazul unor subiecte corect calibrate la curriculum ar fi trebuit sa fie un numar mult mai mic de note la evaluarea nationala sub 5. Cum curriculum e clar, cum au existat si simulari nu inteleg cum se face ca exista asa de multi elevi care nu au reusit sa ia nota minima la Evaluarea Nationala.

In acelasi timp am vazut ca in Bucuresti numarul de note mari la matematica era excesiv de mare (din pacate nu am datele pentru alte judete pentru a face o comparatie). Felul in care arata distributia de note inseamna ca avem fie niste subiecte mult sub nivelul elevilor, fie elevii din aceasta generatie sunt geniali. Daca subiectele sunt sub nivelul elevilor intrebarea care se pune este daca aceasta se intampla in tara sau doar in Bucuresti (care ar beneficia de o educatie mai buna sau unde mai multi elevi ar face meditatii). Avand in vedere ca vorbim de educatie de stat ar fi de asteptat ca cel putin partea de cunostinte minimale sa fie unitar acoperita in toata tara. S-ar putea sa nu se intample acest lucru si atunci modalitatiile de control din sistem (de pana la evaluarile nationale) nu functioneaza. Pentru cei care se grabesc sa spuna ca problema este statul e de citit acest articol.

Si acum despre Gauss. Din punctul meu de vedere aceste examene trebuie sa fie si o provocare pentru elevi iar zecele (ba chiar nouale) atunci cand e obtinut sa fie motiv de mandrie. Din punctul meu de vedere intervalul 9-10 corespunde performantei mult peste nivelul minimal si este greu de crezut ca majoritatea elevilor sunt in aceasta categorie (asa cum a fost de pilda la Matematica in Bucuresti). Intervalul 9-10 ar trebui sa functioneze si ca interval de diferentiere iar subiectele ar trebui sa fie astfel facute incat distributia de note intre 9 si 10 sa urmeze o distributie puternic descrescatoare (inversa unei exponentiale). Cum intr-un sistem in care cinci reprezinta cunostintele minimale (deja insusite in gimnaziu) e de asteptat ca intervalul 5-6 sa urmeze o distributie puternic crescatoare (o exponentiala) cu foarte putini elevi reusind doar minimul si mai multi reusind sa rezolve ceva in plus fata de minim. Din aceste doua considerente in intervalul 6-9 este de asteptat un maxim. Una din posibilele functii care descrie acest comportament este o gaussiana (cel putin poate fi o buna aproximare de ordin zero).

Pentru cei care au facut referire la "J"-ul academic as preciza ca acesta ar trebui sa se refere la evaluarea repetata pe acelasi esantion (cu subiecte de dificultate similara). Daca avem evaluarea intr-un an si apoi corectarea lipusurilor pentru cei care n-au luat nota maxima urmata apoi de reluarea evaluarii, distributia initiala Gauss se va transforma in timp dintr-o gaussiana in celebra curba "J". Curba "J" trebuie sa fie privita din perspectiva corectarii educationale si a testelor dintr-o clasa in timpul anului de studiu si poate fi un instrument extrem de util educatorului. Astfel la inceputul unui an la administrarea unui test din curicula anului respectiv, la inceputul anului ar trebui sa avem o curba in forma de "i", pe parcursul anului aceasta devine o gaussiana iar la sfarsitul anului aceasta ar tinde catre un "J". Important este ca intre examinari educatorul pune accentul diferit pentru diferitii elevi din clasa in functie de performantele lor la testele intermediare. Ori Evaluarea Nationala sau Bacalaureatul nu trebuie sa fie examene de verificare a insusirii curicumului ( deja certificat prin notele de la diverse discipline si/sau media anuala) ci un examen care sa aiba si rolul de departajare si ierarhizare a absolventilor dintr-o generatie.

   Send article as PDF   

1 comment

1 Adrian Sevcenco { 07.16.13 at 9:12 am }

Cred ca trebuie lamurit despre ce tip de examen vorbim si unde este dat. Din punctul meu de vedere toate examenele ce tin de invatamintul de baza (inclusiv bacalaureatul) ar trebui sa fie examene de capacitate. (examene ce evalueaza procentajul de cunostinte din curicula pre-universitara).
Invatamintul universitar, pentru protejarea intereselor institutionale de performanta, ar trebui sa impuna examene de intrare prin care ar departaja elevii si ar selecta virfurile.
IMHO, pentru invatamintul pre-universitar, evaluarea ar trebui sa stabileasca nivelul de baza al invatamintului romanesc. In masura in care ar exista o curicula clara si stabila (adica aceiasi pentru cel putin 10 ani, o programa de invatamint coerenta si bine fundamentata din punctul de vedere al tehnicii de predare) si un sistem de evaluare incoruptibil si clar (fara un punct din oficiu si rezultatele date procentual cu 2 zecimale(cu semnificatia acoperirii procentuale a curiculei pentru domenul dat))atunci :
1. examenele de capacitate si bacalaureatul ar constitui o masura a calitatii invatamintului romanesc si al resursei umane
2. ar fi normal ca rezultatele sa nu se supuna unui Gauss.
Ulterior procesului sus-mentionat univeristatile sunt libere sa faca ce vor pentru interesul lor propriu : sa primeasca orice student in functie de examenele de capacitate sau sa faca si o departajare a lor ... E capitalism, fiecare isi gestioneaza afacerea cum vrea...

Leave a Comment