Random header image... Refresh for more!

Fondurile in cercetare

La postarea Dr. Funeriu fata in fata cu reforma am primit un comentariu foarte interesant facut de Cercetatoru’  pe care merita sa il reproduc mai jos:

Concluzii in urma sesiunilor de diseminare a rezultatelor din Competitia 1 – 2007 de proiecte din cadrul Programului National de Cercetare Dezvoltare Inovare 2 , organizate de CNMP – Centrul National Management Programe
Tinind cont si de valoarea prognozata a bugetului cercetarii pe 2010:

Este imperios necesar sistarea a cca 3/4 din proiecte (idem pentru Competitia 2 – 2008) si finantarea numai a celor citeva proiecte care intradevar pot avea un impact economic si social major, si parteneri economici dispusi sa implementeze rapid rezultatele acestora.

Justificarea acestei masuri:

In cei cca 2 – 2,5 ani de la demararea C1, multe proiecte *s-au ales* doar cu asa zise studii si modele conceptuale si/sau experimentale …. multe astfel de studii/modele/baze date/etc. pot fi descarcate free de pe Google.

Multe din proiecte sunt parteneriate formale care au ca unic scop consumul finantarii publice obtinut prin trafic de influenta, cu “rezultate” finele neaplicabile sau total depasite pentru economia romaneasca actuala, managementul neperformant, etc.

In ciuda titlurilor pompoase : nanomateriale, nanostructuri, biomateriale, materiale “super inteligente”, energii regenerabile, materiale avansate, modelari matematice, etc. etc. etc. aceste proiecte nu reprezinta decit cheltuirea inutila a banilor publici fara vreo finalitate practica pentru societate. Multe din aceste proiecte constituie compilatii ieftine dupa proiecte deja realizate in alte tari avansate si diseminate in publicatii de specialitate.
Pentru multi asa zisi “cercetatori”, shimbarea cu citeva unitati a procentului unui reactant intr-o reactie constituie un mare grad de “noutate” tehnico-stiintifica… nationala si internationala.

O mare parte din asa numitii parteneri economici nu mai exista (si-au incetat activitatea) sau pur si simplu nu isi permit financiar sa implementeze un un asa zis “nou” produs sau tehnologie.

Este cunoscut cum se fac aceste parteneriate cu IMM-urile… se apeleaza la fosti colegi/rude/cunostinte, cu unicul scop de a mai sifona bani de la buget. De multe ori IMM-urile sunt la limita supravietuirii, dar … cu activitate de cercetare. Cofinantarea se reduce la plata utilitatilor sau achizitia de materiale sau echipamente fara legatura cu proiectul.

Din aceste proiecte s-au achizitionat (sau in curs de achizitionare) echipamente, utilaje, instalatii de catre diverse INCD-uri, multe fara vreo legatura cu tematica proiectului respectiv, dar care vor prinde foarte bine dupa ce INCD-ul va fi privatizat pe sume modice, in unele cazuri mult mai mici decit valoarea unui singur echipament cumparat.
Verificati achizitiile de echipamente realizate in proiecte cu valoare de peste 80.000 – 120.000 de euro si modul cum acestea sunt efectiv folosite in lucrarile de cercetare. Veti fi surprinsi de ceea ce veti descoperi !
Atentie: pentru inselarea vigilentei CNMP/Curtii de Conturi, un echipment/instalatie/aparat este trecut pe mai multe proiecte de cercetare; din valoarea totala a echipamentului, pe un proiect se deconteaza in jur de 1/3.

Referitor la diseminare a asa ziselor “rezultate”: diseminare reala inseamna reviste straine cu referenti care te freaca 4-6-8 luni cu detalii pina la publicarea articolului, nu reviste romanesti, chiar cotate ISI !!!!, unde si aici functioneaza acelasi principiu … apelarea la fosti colegi/rude/cunostinte care lucreaza la institutia care publica revista …
Participarea la conferinte? halal sa ne fie … atitia timp cit iti platesti participarea, te poti duce si cu un poster in care explici functionarea motorului cu aburi sau a tubului electronic … Si asta pe bani de la buget ! Excursie free in toata regula …

Iata ca astazi la ministerul Educatiei a existat o sedinta cat se poate de serioasa pe acest subiect si domnul ministru a declarat:

Exista o importanta risipa de fonduri prin programele de cercetare, cunoscuta pana la nivelul factorilor de decizie, pentru ca in multe cazuri s-au finantat proiecte necompetitive pe plan international. Pentru a se evita, pe viitor, astfel de lucruri trebuie regandit modul in care se fac evaluarile prin care se acorda proiecte. Este necesara implicarea masiva a evaluatorilor internationali si in cazul in care nu exista resurse trebuie facuta o filtrare prealabila a proiectelor prin impunerea unor indicativi cantitativi minimali cu relevanta internationala pentru activitatea anterioara a directorilor de proiecte. De asemenea, este necesara debirocratizarea urgenta a sistemului de administrare a proiectelor, o mai mare transparenta a alocarii banilor publici pentru cercetare

Eu nu pot decat sa ma bucur de asemenea atitudine si sa sper ca de la nivelul de discutii si intentii se va trece la nivel de practica.

PS: sunt uimit de numarul mare, chiar exagerat,  de consilii consultative, agentii de finantare si alti factori  de decizie. Impresia mea e ca sistemul este suprabirocratizat.

www.pdf24.org    Send article as PDF   

5 comments

1 anti-cercetatorul { 01.18.10 at 3:36 pm }

Comentariul citat nu e nou, a mai fost postat si in alt site. Este o varianta "actualizata" a unui comentariu ce a fost postat si anul trecut, tot pe vremea adoptarii bugetului. Contine un amestec de adevaruri si minciuni (asertiuni hazardate, generalizari, etc.), dar mai presus de acestea contine frustrari personale.
Nu stiu de ce societatea ar aloca bani unui domeniu ca acesta sa produca articole (in reviste indexate ISI, ma rog), iar valoarea intoarsa societatii sa fie fix zero. Acum si mereu. Imbogatirea CV-ului cuiva, indiferent de nume, nu justifica sumele alocate (pana acum) de la bugetul tarisoarei. Daca de pe urma unui proiect de cercetare undeva in economia reala s-a simtit un progres (cuantizabil), banii nu s-au cheltuit aiurea.
Pe de alta parte, impunerea unor indicativi cantitativi minimali cu relevanta internationala pentru activitatea anterioara a directorilor de proiecte, clamata de proaspatul ministru al Educatiei, va duce la osificarea la conducerea proiectelor a acelorasi "oameni cu CV-uri grele", CV-uri ingrasate in proiecte anterioare cu articole prin reviste.
Dl. Funeriu trebuia sa se agite sa obtina un buget decent pentru cercetare pe 2010 - era prima sa obligatie ca minstru - , si apoi sa vina sa dea directive asupra modului de finantare a proiectelor. Stoparea proiectelor pe rol (care au in spate contracte) va isca un mare scandal si precis cateva sute de procese in instanta.
Concluzie: dati bani si apoi faceti reforme. Altfel, nu cred ca veti mai avea ce reforma.

2 Lucian { 01.18.10 at 3:48 pm }

@anti-cercetatorul:
Sunt de acord cu dumneavoastra in ceea ce priveste faptul ca acei indicativi minimali pot osifica sistemul. Dar cred ca depinde intr-o mare masura si de modul in care se va pune in practica o asemenea decizie.

Atat mesajul dumneavoastra(anti-cercetatorul) cat si al cercetatorului cred ca sunt strabatute de frustrare. Si ceea ce imi produce o mare frustrare mie este anonimatul acestor pareri. Desi amandoua provin din interiorul cercetarii romanesti, la o discutie serioasa, amandoua nu ar putea fi luate in considerare caci pana la urma oamenii care le-au emis nu au si disponibilitatea de a sta in spatele lor sa le sustina.

3 anti-cercetatorul { 01.19.10 at 11:12 am }

@Lucian

O decizie de sistare a unor proiecte aflate in derulare inseamna de fapt rezilierea acelor Contracte. Si aceasta va fi atacata in instanta, in mod cert, de catre cei aflati in cauza. Unei comisii de experti care va recomanda sistarea unui proiect i se va contrapune usor, in instanta, o alta comisie, tot de experti, care va sustine viabilitatea proiectului
un contract de cercetare are niste anexe foarte clare, care spun ce se face in fiecare etapa, ce rezultate trebuie sa se obtina; cat timp rezultatele propuse au fost realizate si etapele respective au fost avizate favorabil de catre monitori, nu se poate clama lipsa de performanta a proiectului
studiile, modelele, etc. obtinute in etapele unui proiect, si pe care le aminteste @cercetatoru', sunt rezultate prevazute in contract (in planul de realizare), iar daca ele au fost avizate pozitiv nu vad unde e problema
daca cercetarea trebuie sa produca, pe bani publici, articole publicate in reviste ISI, atunci trebuia ca in planurile de realizare sa se prevada, de la inceput, doar un numar de articole ce trebuie publicate, dotari si, bineinteles plimbari in strainatate
despre postarea sub anonimat, nu cred ca e cazul sa o justific; lucrurile pe care le spun le stiu prea bine toti cei care mai lucreaza in cercetare; nu e fuga de raspundere ci lehamite
nu mai lucrez in sistem, dar stiu ce am lasat in urma si vad ca, dupa catastrofa din 2009 (0,18% din PIB), bugetul pe 2010 pentru cercetare da lovitura de gratie acestui sector mic, neinteresant dpdv electoral si oricum macinat in interior de orgolii
Le urez succese (m-am abtinut de la un alt plural celebru) celor ce au ramas in sistem.

4 Lucian { 01.20.10 at 3:34 am }

@anti-cercetatorul: observ ca sunteti impotriva productiei de articole ISI. Inteleg ca proveniti din ceea ce eu as numi cercetare aplicata , cercetare care probabil produce mai degraba breveste si anumite produse.

Pe celalta parte exista cercetarea mai degraba fundamentala in care niciodata nu o sa aiba ca rezultat un produs imediat aplicabil in viata de zi cu zi. Totusi rezultatele au valoare, si de obicei vor fi publicate.

Inteleg ca in ultimul timp au aparut revistele ISI aproape ca ciupercile si in Romania, prin urmare s-ar putea ca acest criteriu sa nu mai fie actual.

Dar eu simt si o oarecare tensiune intre cele doua laturi de cercetare din care cred ca proveniti dumneavostra si @cercetatorul. Am mai observat tendinta aceasta de a considera doar o "anumita cercetare" ca avand importanta si celelalte nu. Nu stiu cum s-ar putea face niste decizii care sa impace ambele tipuri de cercetare.

5 anti-cercetatorul { 01.20.10 at 9:21 am }

"Nu stiu cum s-ar putea face niste decizii care sa impace ambele tipuri de cercetare."
Pai, simplu: separare clara, cu fonduri distincte, competitii distincte, criterii de evaluare distincta, indicatori de performanta diferiti, etc.
Am iesit din sistem fiind convins ca cercetarea la noi a murit. Bugetul de anul asta imi da dreptate (spun asta cu tristete).

Leave a Comment